Un proiect superb pentru casă. Cum să-ţi faci singur o grădină verticală în living sau la birou - „pereţii vii” care îţi cresc cheful de viaţă
0
Pereţii verzi reprezintă o soluţie ecologică ingenioasă de utilizare a suprafeţelor verticale şi de sporire a vegetaţiei din oraşe. Acest gen de proiect poate fi realizat atât la exteriorul clădirilor, generând aşa-numitele „faţade verzi” , cât şi în spaţii interioare, pentru a crea „grădini verticale”.
„Am făcut această distincţie de termeni pentru a face mai uşor de urmărit exemplele detaliate în continuare, deşi în discuţiile uzuale se foloseşte cel mai des denumirea de «grădină verticală» atât pentru tipul de interior cât şi cel de exterior. Cea mai corecta descriere, însă, rămâne cea de «perete verde», tradusă direct din engleză, unde această soluţie poarta denumirea de «green wall» sau «living wall» - perete viu”, ne spune Cristian Anghel, unul dintre puţini specialişti din România în amenajarea unor astfel de grădini verticale.
Cristian este braşovean şi a absolvit Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Transilvania”. Afacerea şi-a pus-o pe picioare la Braşov, unde a închiriat şi un teren unde culvtiva plantele necesare pentru amenajarea grădinilor. Însă, din cauză că grosul comenzilor venea din Capitală, el şi-a mutat activitatea la Bucureşti. Iniţial, se ocupa cu amenajarea grădinilor exterioare, dar moda venită din exteriorul ţării, de a amenaja grădini verticale, l-a determinat să se orienteze şi către această artă a grădinăritului.
De ce grădini verticale?
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europene, precum şi pe continentul american, astfel de investiţii sunt extrem de apreciate, în primul rând ca urmare a beneficiilor pe care le oferă.
„O faţada verde poate să crească chiar şi cu 10-15% valoarea imobiliară a unei construcţii, în timp ce un local cu o grădină verticală (conform studiilor făcute afară) atrage cu până la 30% mai mulţi clienţi. În Romania, astfel de proiecte sunt privite, deocamdată, cu un oarecare scepticism. Parţial din cauza preţului, încă destul de piperat (pentru buzunarul omului de rând), dar şi din cauza unei atitudini generale de indiferenţă faţă de problemele ecologice şi de mediu. Deşi se vorbeşte mai peste tot despre dezvoltare durabilă, reducerea poluării şi ecologie, fascinaţia autohtonă se menţine pe moment în sfera tehnologică, plasmele, consolele şi gadget-urile de toate felurile fiind oricând preferate în faţa unui colţ «green». Este o etapă pe care sperăm să o depăşim împreună, explicând exact ce implică un perete verde, cum se realizează şi ce beneficii ne poate aduce”, a precizat Cristian Anghel.
Pe scurt, ne spune specialistul, un astfel de perete presupune o cultură hidroponică de plante (adică nu necesită existenţa solului), cu dispunere verticală şi cu un sistem propriu de irigaţii, ce poate fi sau nu racordat la o sursă curentă de alimentare cu apă: „Suna foarte fancy şi destul de complicat. În realitate este vorba doar despre un alt mod de creştere a platelor, fără sol, ci doar apa şi nutrienţii de bază. Acest lucru permite amplasarea sistemului pe verticală şi reduce mult spaţiul ocupat de o singură plantă, permiţând, deci, compactarea plantelor”.
Ce rezultă folosind o astfel de tehnologie? O suprafaţă complet verde sau roşie sau galbenă sau chiar şi cu variate modele, în funcţie de plantele alese şi de modul în care sunt plasate. Posibilităţile de creaţie sunt, practic, infinite. Se pot face compoziţii artistice abstracte sau chiar logo-uri şi denumiri incluse în suprafaţa pereţilor verzi.
Mai mult, explică Cristian Anghel, pe lângă faptul că poţi crea logo-ul unei companii în acest mod inedit, pe propria faţadă sau pe un calcan neatractiv, vizibil de la mare departare, acesta este, momentan, scutit de taxe suplimentare de publicitate, nefiind o metodă clasică de afisaj impozabilă!
Tabloul viu, o soluţie inedită şi de efect pentru decoraţiuni interioare
Ideal pentru decorarea oricărei încăperi, fie că este un living sau un dormitor, tabloul viu este o soluţie unică în România, prin care îţi poţi surprinde toţi musafirii.
„Cu o întreţinere minimă, plantele se dezvoltă foarte armonios pe plan vertical. Clienţii îşi pot alege compoziţia care li se potriveşte, iar costul unui asemenea tablou este de 450 de lei“, a precizat Cristian Anghel.
Avantajele pe termen lung ale grădinilor verticale
Beneficiile acestor soluţii „green” nu se reduc doar la scurtcircuitarea temporară a unor impozite. Avantajele pe termen lung, pentru cei ce aleg astfel de sisteme, sunt mult mai mari si deloc de neglijat.
Astfel, grădinile verticale şi faţadele verzi sporesc izolaţia termică a clădirii, reducând cu până la 20% consumul de energie, ceea ce determină costuri mai mici pentru încălzirea sau răcirea spaţiilor interioare. De asemenea, faţadele verzi protejează clădirile, reducând expunerea acestora. „Pereţii vii” reţin apa din precipitaţii, împiedicând-o să ajungă la elementele constructive şi reduc frecarea curenţilor de aer, prevenind răcirea pereţilor. Din acest motiv, aceste faţade sunt semi-autonome, necesitand un aport extrem de mic de apă din sistemul intern al clădirii. De cele mai multe ori, apa din precipitaţii captată şi recirculată de sistem este suficienta pentru dezvoltarea plantelor, ne spune specialistul braşovean. Acesta susţine că hidroizolaţia şi sistemul de captare al apei pluviale măresc durata de viaţă a clădirii cu 15-30 ani!
Nu în ultimul rând, astfel de grădini verticale izolează fonic, reducând zgomotul ambiental interior şi exterior. Frunze au un efect de absorbţie ce îmbunătăţeşte acustica încăperilor. Spre exemplu, într-o cafenea aglomerată, în care abia se aude om cu om, o grădină verticală reduce cu până la 10 decibeli zgomotul ambiental, permiţând comunicarea celor din proximitatea acesteia.
O soluţie ecologică, dar putem avea ferme urbane şi grădini aromatice
„Trebuie precizată că astfel de soluţii verzi au efecte ecologice de impact asurpa mediului. Izolând mai bine clădirile, se reduc pierderile de căldură, care contribuie la încălzirea globală şi efectul de seră. Temperatura din jurul unor astfel de zone este cu până la 5°C mai mică. Iată câteva cifre: 15 mp de faţadă verde captează până la 10 tone de gaze nocive anual! 10 mp de vegetaţie reţin circa 1,5 kg de praf atmosferic pe an. 1 mp de vegetaţie produce pe an cantitatea de oxigen necesară unui om! Nu în ultimul rând, faţadele verzi ajută la captarea şi drenarea apei pluviale, reducând riscurile de inundaţii şi suprasaturarea canalizării oraselor (care are loc mai mereu la precipitaţii ce depăşesc 75 l/mp)”, a mai precizat Cristian Anghel.
Trecând de considerente de mediu şi de cele privind aspectul - clădiri cu faţade vii înlocuiesc cenuşiul cotidian cu o pată de culoare, folosind suprafeţe moarte, lipsite în general de utilitate - există însă şi moduri suplimentare de a spori utilitatea pereţilor verzi.
„O tendinţă crescândă pe piaţa externă a acestui tip de grădini este de a le folosi efectiv ca spaţii de cultură, la exterior ca «ferme urbane» şi la interior ca «grădini aromatice». Acest lucru este realizat prin înlocuirea plantelor decorative obişnuite ce compun pereţii verzi cu plante precum busuioc, lavandă, rozmarin, cimbru etc, în cadrul gradinilor aromatice, sau chiar ardei, fasole şi roşii în fermele urbane”.
Cum funcţionează astfel de eco-sisteme
În general, fiecare companie care realizează grădini verticale sau faţade verzi are o reţetă proprie, fie complet originală, fie sub forma de adaptări sau variaţiuni ale unor sisteme funcţionale deja existente. În România, numarul companiilor ce realizează asemenea lucrări este extrem de redus şi majoritatea lucrează cu sisteme importate.
Acest lucru face ca preţul unui metru pătrat de perete verde să se situeze undeva între 400 şi 500 euro, o sumă costisitoare în raport cu veniturile medii româneşti. Preţul variază în functie de materialele structurale, de sistemele de irigaţii şi recirculare a apei şi de plantele utilizate.
Îngrijirea plantelor cade pe seama sistemului de irigaţii şi recirculare a apei, autonom, pe bază de programator. Acesta furnizează plantelor cantitatea optimă de apă şi nutrienţi la intervale regulate, prestabilite prin programare anterioară. Mentenanţa se reduce la o inspectare periodică, la 2-3 săptămâni în primele luni, până la maturizarea completaă a plantelor, şi mai apoi la 2-3 luni sau la sesizarea vreunei probleme.
Se încarcă comentariile...
