De ce votează românii cum votează. Centrul ţării a oscilat în ultimii 25 de ani între candidaţii de dreapta şi cei cei stânga
0Dacă la Braşov şi Prahova voturile s-au dus către candidaţii dreptei, în Dâmboviţa, Buzău sau Argeş câştogători au fost mai tot timpul candidaţii de stânga. În Covasna şi Harghita, candidaţii UDMR au luat voturile în primul tur, iar în cel de al doilea voturile s-au dus preponderent la candidaţii dreptei. O singură dată cele două judeţe au votat masiv cu stânga.
La primele alegeri libere ale României, din 1990, Regiunea Centru l-a votat masiv pe Ion Iliescu (FSN), la fel ca şi restul ţării. Astfel, la Braşov Iliescu a obţinut 80,31% din voturi, în Prahova 79,3%, În Buzău 95,22%, în Dâmboviţa 93,37%, iar în Argeş 92,55%. Opinie separată au făcut judeţele Covasna (65,95%) şi Harghita (76,52%) care au votat în 1990 pentru Radu Câmpeanu (PNŢCD). Au fost şi singurele două judeţe din România unde Radu Câmpeanu a câştigat alegerile.
În 1992 lupta prezidenţială s-a dat între Ion Iliescu(PDSR). Emil Constantinescu (CDR) şi Gheorge Funar (PUNR). Românii din majoritatea oraşelor din Regiunea Centru l-au votat tot pe Ion Iliescu. În unele judeţe Ion Iliescu ar fi putut ieşi din primul tur. Astfel, în Buzău, Ion Iliescu a obţinut 71,1% dintre voturi, în Dâmboviţa 61,5%, iar în Argeş 64,2%. Şi în Prahova procentul a fost mare de 52,6%. Braşovul (52,3%), Covasna (82,2%) şi Harghita (88,2%) au votat în schimb pentriu Emil Constantinescu.
La alegerile din 1996 voturile regiunii centru au fost împărţite. Astfel Emil Constantinesuc a fost votat la Braşov şi Prahova cu procente de peste 60%, iar în Covasna şi Harghita de peste 80% dintre alegători. Şi în primul tur de scrutin Emil Constantinescu câştigase în Braşov şi Prahova, dar Covasna şi Harghita votaseră masiv pentru Gyrogy Frunda. Cum candidatul UDMR nu a ajuns în turul doi voturile s-au dus la Emil Constantinescu. Ion Iliescu a primit majoritatea voturilor în Buzău (peste 60%) şi în Argeş şi Dâmvoviţa (peste 50%.). Alegerilor din 1996 au fost câştigate în final de Emil Constantinescu.
Vot în bloc în anul 2000
În anul 2000, Ion Iliescu a trinfat din nou. Sociologii spun însă că meritul nu a fost al lui ci al faptului că românii nu l-au vrut pe Corneliu Vadim Tudor şi au votat mai mult împotriva acestuia, decât pentru Ion Iliescu. Dacă în turul întâi voturile au fost împărţite între Ion Iliescu (PSDR), Teodor Stolojan (PNL) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM), în turul al doilea toate judeţele din Regiunea Centru au votat pentru Ion Iliescu, care obţinut scoruri eletorale cuprinse între 60 şi 70%. În Covasna şi Harghita procentele pentru Ion Iliescu au fost de peste 80%, după ce în primul tur alegătorii din aceste judeţe au votat tradiţional pentru candidatul UDMR Gyorgy Frunda.
„Votul din anul 2000 a fost unul vot în bloc, pe care cred că îl vom mai vedea vreodată. S-a votat practic împotriva lui Corneliu Vadim Tudor. Oricine ar fi candidat atunci împotriva lui ar fi câştigat. Explicaţia este una simplă: Românii au fost subjugaţi jumătate de secol în comunism, iar mesaje naţionaliste ale lui Corneliu Vadim Tudor i-au speriat pe români. Mulţi au gândit atunci că este posibil dictatura să revină în România, când abia ne obişnuisem cu libertatea. A fost un vot ciudat şi practic s-a ales răul mai mic, după cum spuneau şi analiştii vremii“, explica Teodor Rusanu, sociolog din Braşov.
Luptă strânsă între dreapta şi strânga în Regiunea Centru
În 2004 alegătorii din regiunea Centru şi-au concentrate voturile către Traian Băsescu (Alianţa Dreptate şi Adevăr) şi Adrian Năstase (PSD+PUR). La final Traian Băsescu a triumfat la Braşov, Prahova şi Argeş, iar Adrian Năstase în Harghita, Covasna, Buzău şi Dâmboviţa. A fost singura dată când judeţele Covasna şi Harghita au votat cu PSD.
La Alegerile Prezidenţiale din 2009 voturile regiunii centru au fost împărţite între Traian Băsescu (PDL) şi Mircea Goană (PSD). Traian Băsescu a câştigat la Braşov (55,13 %), în Covasna (59.78%) şi Harghita (56,43%) (în turul întâi alegătorii din Covasna şi Harhghita au votat cu Kelemen Hunor), dar şi în Prahova (53,43%) şi Dâmboviţa (51,2%%). Mircea Goană a câştigat alegerile în Buzău (56,06%) şi Argeş (58,78%).
Buzăul este judeţul care a votat cel mai masiv cu stânga la toate alegerile prezidenţiale de până acum. Călin Bostan, unul dintre ziariştii cu state vechi în presa buzoiană, are o explicaţie pentru perseverenţa buzoienilor de a-şi alege primari, parlamentari sau preşedinţi de stânga: „Buzăul a fost, înainte de 1989, un oraş puternic industrializat, cu o platformă industrială bine dezvoltată, cu fabrici acoperind un spectru larg al industriei, de la cea grea, până la cea uşoară ori alimentară. După 1990, odată cu privatizarea acestora şi reducerile drastice de personal, inclusiv în urma retehnologizării şi a rentabilizării fluxului de producţie, s-a format şi s-a „îngroşat”, an de an, o nouă pătură, a celor dependenţi de orice formulă de ajutor social. Iar efectul – vizibil în voturile buzoienilor către partidele de stânga, în special PSD - este clar oglindit în bugetele anuale ale Primăriei, unde principala componentă o reprezintă cea socială (ajutoare sociale sub diverse forme, subvenţii la încălzire etc.)“.
Modul de gândire şi planurile de viitor influenţează votul
Sociologii spun că modul în care votează unele regiuni este determinat clar de nivelul de trai, dar şi de aşteptările de viaţă pe care le au românii. Dacă în judeţele mai dezvoltate, cu un nivel de trai mai bun, voturile se îndreaptă către candidaţii care au planuri de investiţii, în cele mai sărace se votează candidaţii care promit măsuri sociale.
„Oamenii din judeţele dezoltate din Regiunea Centru vor vota mereu pe acei candidaţi de la care cred că pot obţine investiţii care să dezvolte România pe viitor. Aceşti oameni îşi doresc în general măsuri de infrastructură, autostrăzi, aeroporturi, dar şi investiţii străine. Ei gândesc pe termen lung şi în aceste judeţe nu vor prinde niciodată sloganurile care promit măriri imediate de pensii sau ieftinirea pâinii cu 1 leu. În schimb pe măsură ce se coboară spre sud în judeţele sărace situaţia se schimbă. Oamenii de aici nu au mari planuri de viitor. Eu nu doresc să meargă în concediu sau să aibă investiţii, drumuri sau autostrăzi. Ei sunt mulţumiţi dacă primesc 30-40 de lei pe pensie şi vor vota întotdeauna candidatul care le dă ceva, indiferent de programul politic pe care îl are. Oamenii din aceste zone sunt preocupaţi să aibă o mâncare pe masă şi un acoperiş deasupra capului, nu au alte dorinţe. Atâta timp cât cineva le dă ceva, indiferent cât de mic, aşa vor vota. Aceste lucru este valabil şi pentru mulţi dintre bătrâni, chiar dacă sună dur. Mulţi dintre ei nu mai sunt interesaţi de viitorul mai îndepărtat şi se preocupă doar de ce primesc acum“, a mai spus Teodor Rusanu, sociolog din Braşov.
Covasna şi Harghita, voturi la ordin
Judeţele Covasna şi Harghita sunt puţin atipice. Invariabil în primul tur votează cu candidatul UDMR, deoarece se merge foarte mult pe tradiţia naţionalistă. În turul doi însă se votează după cum sugerează liderii UDMR. „În Covasna şi Harghita se va vota mereu, în primul tur, candidatul de etnie maghiară, chiar dacă se ştie foarte clar că nu are nicio şansă de victorie. Aşa îşi arată oamenii din aceste zone, susţinerea faţă de tradiţiile naţionaliste. În turul al doilea votul se schimbă, dar oamenii nu votează fiecare după cum doreşte. El acceptă sugestiile de la centru şi vor vota aşa cum le sugerează liderii lor. Nu cred că în viitorul apropiat se va schimba ceva în modul în care se votează în această zonă“, a mai spus Teodor Rusanu, sociolog din Braşov.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
