Cum a pierdut Braşovul zeci de milioane din fondurile europene din cauza constructorilor
0Braşovul a pierdut zeci de milioane de lei din cauza constructorilor care au abandonat lucrările la multe investiţii importante. Cele mai păguboase au fost Centrul de Afaceri o investiţie de 50 de milioane de lei abandonată de constructor şi parcarea din Poiana Mică, o investiţie de 19 milioane de lei.
Centrul de Afaceri este una dintre investiţiile care pare blestemată. Contractul pentru realizarea centrului a fost semnat în 2014 cu firma Integral SA din Buzău care a oferit un preţ de 49,967 milioane de lei. Jumătate din bani trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la Primăria Braşov. Desemnarea constructorului nu a fost deloc una uşoară. Licitaţia a fost contestată de mai multe ori, s-a ajuns în instanţă şi a durat un an până când Curtea de Apel Braşov a dat dreptate primăriei. Lucrările au început în 2015, dar s-au oprit un an mai târziu când firma din Buzău a abandonat investiţia.
În luna februarie 2016, când contractul cu constructorul iniţial a fost reziliat, lucrările la CATTIA erau efectuate în proporţie de 35%. Lucrările care urmează să fie făcute sunt estimate la 29,232 milioane lei. Iniţial, Primăria Braşov a obţinut o cofinanţare de 50% a proiectului, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Contractul cu firma care a început lucrările a fost sistat, ceea ce a prelungit termenul de finalizare peste cel de accesare a fondurilor europene, astfel că Primăria este nevoită să finanţeze integral restul de lucrări.
Termenul maxim stabilit pentru finalizarea lucrărilor este 31 iulie 2018, dar municipalitatea speră ca noul centru să fie gata până la finele lui 2017. Primăria a reluat procedurile pentru licitaţia care vizează finalizarea lucrărilor la Centrul de Afaceri din Bartolomeu pentru a treia oară. Ediţii au încercat şi în luna august 2016 să desemneze un nou constructor. Cinci firme au fost atunci interesate, dar toate au cerut lămuriri referitoare la caietul de sarcini. Ca să nu mai fie probleme, Primăria a refăcut toată documentaţia pentru ca totul să fie foarte clar. Primăria speră să semneze contractual la începutul acestui an, iar în primăvară să reînceapă lucrările.
Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri (CATTIA) va fi o clădire cu demisol, parter şi un etaj. Centrul va oferi antreprenorilor o sală de conferinţe, un amfiteatru, centru de informare şi documentare, spaţii expoziţionale, un restaurant tip cantină şi diverse săli de şedinţă. Conform proiectului, în exteriorul Centrului de Afaceri se va amenaja un parc multifuncţional tematic, de agrement, cu funcţiuni pentru experimente în domeniul energiei durabile. În acest parc se vor desfăşura şi activităţi de cercetare, susţinute de doctoranzii Universităţii „Transilvania“, dar şi evenimente expoziţionale.

Parcarea din Poiana Mică, o investiţie vitală
Parcarea din Poiana Mică este crucială pentru staţiunea Poiana Braşov unde este criză mare de locuri de parcare, iar iarnă maşinile nu sunt lăsate să urce în staţiune atunci când parcările sunt pline. Primăria trebuie să plăteacă din bugetul propriu 8 milioane de lei pentru a finaliza investiţia.
Lucrările la parcare au început şi ele acum mai bine de doi ani, dar asocierea de firme Conforest SA şi Tong SRL a abandonat în primăvară lucrările după ce construise 85% din parcare şi a pierdut garanţia de 540.000 de lei. Primăria va plăti din bugetul propriu peste 8 milioane de lei pentru finalizarea parcării. Lucrările ar putea fi gata în primăvară.
Parcarea din Poiana Mică este amplasată vizavi de Restaurantul Căprioara, iar accesul în parcare se face pe la parter, din drumul care leagă oraşul de staţiunea Poiana Braşov. Va avea 430 de locuri. Şoferii care au maşini pe GPL nu îşi vor putea lăsa maşina în moderna parcare. Vor fi două căi de acces, din şoseaua principală, dotate cu bariere, iar accesul se va face pe baza unui tichet.
Tot în zona intrării va exista o tabelă electronică unde vor fi afişate atât numărul de locuri libere existente, cât şi locul de parcare repartizat celui care va intra. De aici, maşinile se vor distribui către locurile de parcare urmând un circuit clar, zona de circulaţie fiind cu sens unic. Plata se poate face la automatele de plată, localizate la parter şi la subsol, dar şi în holurile de acces spre ieşire.
Această variantă clasică de parcare este avantajoasă deoarece presupune costuri mai mici faţă de o parcare automatizată, dar presupune o suprafaţă construită mai mare. Un alt avantaj îl constituie faptul că nu există rampe de acces sau de ieşire din parcare, deoarece a fost valorizată panta naturală a terenului. Astfel, accesul în parcare se va face la parter, pe latura de NE, de la cota superioară a terenului, iar ieşirea se realizează două niveluri mai jos, pe latura opusă a clădirii, direct la cota de teren de pe latura de SV, spre complexul Silver Mountain.