Braşovul s-a înclinat mereu spre dreapta. Doar Ion Iliescu a reuşit să schimbe preferinţele braşovenilor

Braşovul a votat mai mereu cu candidaţii de dreaptea, excepţie făcând doar Ion Iliescu. Anul acesta primul tur a fost câştigat de Klaus Iohannis, iar sociologii cred că orginea germană a candidatului a ajutat la Braşov.

La primele alegeri libere ale României, din 1990,  Braşovul a votat la fel ca şi restul ţării cu Ion Iliescu (80,31%). Era primul vot liber, iar Ion Iliescu era văzut ca persoana care a salvat ţara de comunism.  În 1992 lupta prezidenţială s-a dat între Ion Iliescu(PDSR). Emil Constantinescu (CDR) şi Gheorge Funar (PUNR). Braşovenii l-au votat din nou pe Ion Iliescu (52,3%). La alegerile din 1996 situaţia votului s-a schimbat. Emil Constantinesuc a fost votat la Braşov de peste 60% dintre alegători.

În anul 2000, Ion Iliescu a trimfat obţinând  peste 60% dintre voturi.  „Votul din anul 2000 a fost unul vot în bloc, pe care cred că îl vom mai vedea vreodată. S-a votat practic împotriva lui Corneliu Vadim Tudor. Oricine ar fi candidat atunci împotriva lui ar fi câştigat. A fost un vot ciudat şi practic s-a ales răul mai mic, după cum spuneau şi analiştii vremii“, explica Teodor Rusanu, sociolog.

Dreapta a învins la Braşov în ultimii 10 ani

În 2004 alegătorii din Braşov l-au votat pe Traian Băsescu.  La fel s-a întâmplat şi în 2009. Traian Băsescu a câştigat la Braşov (55,13 %). Şi în primul tut ale alegerilor prezidentiaţiale 2014 dreapta a trinfat la Braşov. Klaus Iohannis a câştigat 39% dintre voturile exprimate, iar Victor Ponta a obţinut 30.75%.

Arestarea liderului PNL Braşov, Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului judeţran Braşov nu a influenţat votul. Klaus Iohannis a câştigat alegerile, pe lângă municipiul Braşov şi în opt dintre oraşele din judeţ. Victor Ponta a câştigat în doar două oraşe, cele mai sărace.

Astfel Iohannis a onţinut la Făgăraş 48.71%, la Săcele 32,59%, la Ghimbav 37,69, la Predeal 39,17%, la Râşnov 34,91%, la Rupea 46,26%, iar la Victoria 58,97%. Dintre oraşele din judeţul Braşov, Victor Ponta a câştigat la Codlea 38.47% şi la Zărneşti 42,26%.

Cel mai mare scor obţinut de Klaus Iohannis în mediul rural a fost de 80,7% la Drăguş. Victor Ponta a obţinut cel mai bun process la Crizbav, 59,73%, localitate în care primarul a trecut la PSD de la PDL.

„Oamenii din judeţele dezoltate, cum este şi Braşovul, vor vota mereu pe acei candidaţi de la care cred că pot obţine investiţii care să dezvolte România pe viitor. Aceşti oameni îşi doresc în general măsuri de infrastructură, autostrăzi, aeroporturi, dar şi investiţii străine. Ei gândesc pe termen lung şi în aceste judeţe nu vor prinde niciodată sloganurile care promit măriri imediate de pensii sau ieftinirea pâinii cu 1 leu“, a spus Teodor Rusanu, sociolog.

Originea l-a ajutat la Braşov pe Klaus Iohannis

Faptul că Iohannis este de origine germană a fost un plus la Braşov. „În zona Braşovului au trăit foarte mulţi saşi care au pus umărul la dezvoltarea oraşului. Braşovenii au un mare respect pentru saşi. În plus cele mai mari investiţii străine la Braşov sunt germane, fabrici care au oferit siguranţa locului de muncă şi au readus industria la Braşov. Marile fabrici de stat au fost distruse, majoritatea în timpul guvernării Năstase, iar braşovenii nu au uitat acest lucru, mai ales că au devenit şomeri cu miile. De aceea, după părerea mea, originea germană a lui Klaus Iohannis a contat la Braşov“, a mai spus Teodor Rusanu.

În Covasna şi Harghita se votează după cum dictează liderii UDMR

Judeţele Covasna şi Harghita sunt puţin atipice. Invariabil în primul tur votează cu candidatul UDMR, deoarece se merge foarte mult pe tradiţia naţionalistă. În turul doi însă se votează după cum sugerează liderii UDMR. Covasna şi Harghita au votat în genetal cu candidaţii dreptei. Doar în 2000 au votat cu Ion Iliescu, iar în 2004 cu Adrian Năstase. Şi la alegerile prezidenţiale 2014 cele două judeţe au votat în primul tur cu Kelemn Hunor care a obţinut scoruri de peste 60%.  „În Covasna şi Harghita se va vota mereu, în primul tur, candidatul de etnie maghiară, chiar dacă se ştie foarte clar că nu are nicio şansă de victorie. Aşa îşi arată oamenii din aceste zone, susţinerea faţă de tradiţiile naţionaliste. În turul al doilea votul se schimbă, dar oamenii nu votează fiecare după cum doreşte. El acceptă sugestiile de la centru şi vor vota aşa cum le sugerează liderii lor. Nu cred că în viitorul apropiat se va schimba ceva în modul în care se votează în această zonă“, a mai spus Teodor Rusanu, sociolog.