Basme şi poveşti mai puţin cunoscute, din Braşovul de acum peste 100 de ani, publicate într-un volum unic în România

Volumul Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi de pe alte plaiuri ardelene se lansează astăzi 19 octombrie la librăria Ştefan Octavian Iosif.

Cartea de basme reprezinta un demers cultural-educativ atractiv, dedicat recuperarii şi valorificarii a 14 poveşti, basme şi poveşti româneşti care, în urmă cu o sută de ani, constituiau părţi însemnate din educaţia primită, acasă şi la şcoală, de copiii din Braşov.

Prin intermediul proiectului editorial Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi de pe alte plaiuri ardelene, fabuloasa lume a poveştilor va fi îmbogăţită cu personaje noi ca Inimosul, un fecior viteaz care nu cunostea frica, Aura, prinţesa din copac, prinţul Emin, Busuioc şi Brânduşa, zmeul Boloboc şi sora Marasia, harnicul plugar Petrea al Moşului sau baba Cremenea.

Cartea de poveşti este scrisă într-un limbaj adaptat cerinţelor limbii române literare contemporane, de către istoricul dr. Alexandru Stănescu şi are parte de ilustraţii realizate de Alexandra Liana Stănescu. Ilustraţiile cărţii  aduc în faţa cititorilor personaje, costume şi locuri inspirate cu precădere din spaţiul braşovean şi transilvănean.

Aldea cel isteţ şi Vasile Frigător

Prima poveste locală recuperată prin acest volum este o povestire  istorică, „Aldea cel Isteţ” o poveste frumoasă despre curaj, iscusinţa mintii, camaraderie si omenie, în care personajul principal este un român, pe numele său Aldea, originar din Scheii Braşovului, un neguţător iscusit, dar şi un mare crescator de cai si vite, pe care le vindea în Imperiul Otoman.   

O altă poveste care merită să fie restituită comunitaţii braşovene actuale, este aceea a unui baiat harnic din Scheii Brasovului, care în anul 1825, la vârsta de 12 ani, cobora de pe plaiurile înalte ale Carpaţilor împreună cu păstorii brasoveni tocmai la Galaţi, unde a intrat ca ucenic la prăvălia unui mare neguţător, Hagi Theodor Brasoveanul. După 15 ani de ucenicie, băiatul, pe numele sau Vasile Frigător, se decide să pornească o afacere pe cont propriu în Galaţi, dar întâi merge la Ierusalim, iar când se întoarce, aduce numeroase marfuri coloniale. In următorii 25 de ani hagi Vasile Frigator a pus bazele unei afaceri impresionante, bazată pe importul de delicatese din Orient, dar si de braşovenii (mărfuri braşovene: ustensile din metal, unelte, veselă, obiecte de uz casnic).

Povestea lui Eustatie Grid care le-a ţinut piept ruşilor

A treia povestire istorică este aceea a lui Eustatie Grid, un preot erudit, cu studii la Universitatea din Halle (Germania), care a fost trimis în delegaţie la Petersburg, în scopul de a cere sprijin material ţarinei Elisabeta pentru refacerea Bisericii Sfântul Nicolae şi a primei scoli romanesti din Scheii Brasovului. Fiind o persoană educată şi cu purtări alese, Eustatie Grid a reuşit să obţină sprijinul Impărătesei pentru comunitatea ortodoxă din Braşov si astfel Elisabeta Petrovna i-a oferit nenumărate daruri şi a decis ca toţi banii care se vor aduna în bisericile din Rusia si Siberia, timp de patru duminici, să fie donaţi românilor din Scheii Braşovului.

Povestea istoriseşte aventura fabuloasă a acestui român neînfricat, care, trecând peste capcanele întinse de Patriarhul Rusiei şi de nenumărati tâlhari întalniţi în drumurile sale, s-a întors în Brasov cu câteva căruţe mari încarcate cu daruri scumpe: sute de cărţi bisericeşti şi şcolare, odăjdii preoţeşti şi obiecte pentru savarşirea liturghiei, dar si o suma imensă de galbeni, cu care obştea romanilor din Scheii Brasovului a reuşit să restaureze biserica şi şcoala.