L-a omorat şi pe prietenul care i-a întins un păhărel la nevoie, Alexe, care tânjea dupa frumuseţea iubitei lui, Irina, cel puţin aşa spune legenda. A rămas în memoria brăilenilor ca "Uriaşul din Port". Ca el, mulţi alţii în Brăila, însă Codin, ca şi Terente, a dat identitate locului.

Au îngrozit România prin faptele lor. Au tâlharit, au furat, au falsificat, au ucis chiar. Au fost celebri şi de temut în vremea lor.

El şi Terente

Alături de Terente, varianta vulgară a eroului pozitiv care a marcat viaţa socială a Brăilei în perioada interbelică, personajul Codin reprezintă o altă emblemă a spiritului brăilean, într-o variantă literară, pe care, cu iscusinţă, Panait Istrati a reuşit să-l impună în memoria culturală naţională şi nu numai.

Chiar şi acum, după atâta amar de vreme, poveştile pe care le auzim de la cei bătrâni ne captează ore-n şir atenţia.

Pe urmele "Uriaşului din Port"

Şi-a omorât tatăl, iar pe mama, Anastasia, o bătea periodic şi o trimetea pe "pietroiul" din faţa porţii. Uriaşul şi-a omorât chiar şi fratele de cruce, pe Tănase. L-a omorat şi pe Alexe, care "se topea" după frumuseţea ibovnicei lui, Irina.

Ghid de nădejde în această incursiune jurnalistică ne-a fost conf. univ. dr. Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăila, editor al operelor istratiene.

"Codin este inspirat din realitate. Personajul pe care l-a cunoscut Istrati se numea Călin. El a intrat în circuitul legendelor şi povestirilor de cartier, graţie operei lui Panait Istrati", ne spune încă de la început Zamfir Bălan.

Codin a trăit în Comorofca, mahalaua brăileană, înainte de primul Război Mondial. Era un mahalagiu cam de vreo treizeci de ani, gătit în straie de sărbătoare, luxos. De statură atletică, omul stătea rezemat într-un cot şi surâdea binevoitor.

"Mustaţa o avea neagră şi tare răsucită, părul soios de unsoare parfumată şi pieptănat mitocăneşte" - aşa îl descrie Panait Istrati pe Codin, în opera cu acelaşi nume. Descrierea este făcută după prima întâlnire a autorului cu personajul Călin.

"Cuţitar" din Comorofca

Istrati l-a cunoscut pe tâlhar în cartierul "cuţitarilor" din Brăila, Comorofca, la vârsta de 12 ani. Codin era o legendă încă de pe atunci: "ieşise din închisoare, era spaima mahalalei, căuta cearta unora şi altora şi dădea cu cuţitul". Tâlharul plecase de acasă, dintr-un sătuc aflat pe malului Ghecetului, la vârsta de 13 ani.

În viziunea lui Istrati, Codin era uriaşul portului,  "prin talia lui de doi metri, prin capacitatea lui de muncă, prin tăria lui la bătaie, prin anii lui de puşcărie".

Ce zice, azi, gura lumii? "Eu ştiu că el bea la cârciuma Anghelinei, aflată şi astăzi pe picioare. Era un individ foarte înalt, se zicea că era cel mai înalt din Brăila", ne-a spus Marian Voica, un localnic din Comorofca de azi.