Cum s-a stins discret un domn de viţă veche, ultimul moştenitor din Brăila al celei mai mari mori din Sud-Estul Europei
0Alexandru Bunea, unul dintre ultimii domni de viţă veche ai Brăilei, ultimul moştenitor din oraş al monumentalei clădiri a morii Violatos, care la vremea ei, în urmă cu 100 de ani, era cea mai mare moară din sud-estul Europei, a încetat din viaţă, la vârsta de 84 de ani.
Om de o mare cultură, care şi-a dedicat întreaga existenţă studiului, Alexandru Bunea s-a stins discret, aşa cum şi-a trăit întreaga viaţă, fără a mai apuca să se bucure de moştenirea lăsată de familia sa. Împreună cu alţi doi urmaşi ai familiei de negustori şi industriaşi greci Violatos, dintre care unul - decedat şi el între timp, fiind reprezentat acum de o nepoată – locuia la Galaţi, iar unul este stabilit în Franţa, Alexandru Bunea se judeca de mai bine de 10 ani cu statul român, pentru a intra în posesia morii Violatos şi a terenurilor aferente acesteia, de pe faleza brăileană a Dunării.
Procesul s-a terminat de curând, iar celor trei moştenitori li s-au oferit două variante: să primească în natură terenul de sub moară şi o altă suprafaţă de teren de pe faleză, sau să ia echivalentul în bani al acestora. S-a optat pentru echivalentul în bani, însă demersurile sunt încă în curs, iar Alexandru Bunea nu mai poate beneficia de partea lui. Bătrânul a decedat sâmbătă, 14 martie.
Neavând urmaşi, Alexandru Bunea a fost reprezentat de o familie de brăileni, care a avut grijă de el în ultimii ani ai vieţii şi care, de altfel, îi moşteneşte partea de avere. "Domnul Bunea, împreună cu ceilalţi moştenitori, au optat pentru varianta despăgubirilor băneşti. A apucat să afle rezultatul procesului, se începuseră demersurile pentru acordarea banilor care li se cuveneau însă, din păcate, dânsul nu a mai trăit pentru a se bucura de ei", ne-a spus Vasile F., brăileanul care l-a avut în grijă pe Alexandru Bunea.
Destin sinuos
Moştenitorul lui Gabriel Violatos, proprietarul morii cu acelaşi nume de pe faleza brăileană a avut un destin tragic. În adolescenţă, Alexandru Bunea visa la o carieră de filozof, însă dramele trăite după naţionalizarea comunistă, când familia sa şi-a pierdut întreaga avere, dar şi rigorile impuse de noua ideologie i-au îndrumat paşii spre profesie dedicată copiilor cu handicap de vorbire.
Când deja depăşise vârsta de 40 de ani, a trebuit, într-un complex de împrejurări, să se angajeze la Şcoala Ajutătoare, unde a lucrat cu oligofreni, ca logoped. La început, a privit această postură ca pe un accident, o nouă lovitură a destinului. Cu timpul, însă, şi-a dat seama că este o binecuvântare dată de Dumnezeu să-i poată ajuta să vorbească normal pe copiii cu dificultăţi de exprimare.
A studiat, s-a perfecţionat continuu şi, până la pensionare, a lucrat la Centrul Logopedic Interşcolar Brăila. Sute de copii au beneficiat de atenţia sa. Mulţi s-au vindecat, altora doar li s-a ameliorat boala, putând, totuşi, să vorbească aproape normal.
Moara Violatos, o clădire de legendă
Moara Violatos, care încă mai domină peisajul falezei brăilene, a reprezentat, pentru perioada când a fost inaugurată, în 1898, o realizare de excepţie. Era cea mai mare moară pe bază de abur din sud-estul Europei şi devenise, astfel, mândria întregii Românii. La Brăila mai existau două mori celebre, realizate tot de industriaşi şi comercianţi greci: Likiardopulos şi "Milas şi fiul". Moara fraţilor Violatos le întrecea, însă, la capitolele dimensiuni şi capacitate de producţie.
Moara Violatos FOTO Florentin Coman
Bunicul său din partea mamei al lui Alexandru Bunea, Gabriel Violatos, şi-a început afacerile la Brăila în domeniul comerţului. Erau cinci fraţi şi au avut un magazin de stofe şi mătăsuri, pe strada Regală, colţ cu Bulevardul Cuza. "Fiecare dintre ei era responsabil cu o anumită latură a afacerii. Unul stătea la tejghea, altul se ocupa de procurarea mărfii, altul de relaţiille cu partenerii de comerţ şi aşa mai departe. Erau specializaţi pe domenii distincte, dar lucrau cu toţii în beneficiul familiei şi aşa au reuşit să-şi consolideze afacerea până acolo încât să poată avea puterea financiară de a ridica această moară impunătoare de pe faleza Dunării", povestea, în urmă cu câţiva ani, Alexandru Bunea, urmaşul celebrilor comercianţi brăileni de origine greacă.
Se încarcă comentariile...
