Cum au ajuns brăilenii să plătească o taxă de salubritate mărită cu 50%, în ciuda cheltuirii a peste 100 de milioane de lei într-un sistem modern de colectare a deşeurilor
0Mărirea taxei de salubritate de la 7,15 lei la 11 lei/lună/persoană este considerată de mulţi brăileni ca fiind un abuz comis de autorităţile locale, dar, în ciuda protestelor exprimate cu precădere pe reţelele de socializare, Primăria a anunţat în repetate rânduri că nu intenţionează să revină asupra acestei decizii.
Efortul financiar nu este deloc de neglijat, în contextul în care taxa anuală plătită de fiecare brăilean creşte de la 85,8 lei, cât a fost în 2016, la 132 lei, în 2017. Fiecare persoană va plăti, aşadar, cu 46,2 lei în plus pentru serviciile de salubritate în acest an. Pentru o familie formată din două persoane, se va plăti cu 92,4 lei mai mult, pentru o familie cu trei membri, ridicarea gunoiului va fi mai scumpă cu 138,6 lei, şi tot aşa.
Primarul Marian Dragomir a explicat că mărirea a fost cauzată de intrarea în vigoare a unei Hotărâri de Guvern care taxează comunităţile care nu reuşesc să ducă la groapa de gunoi cu 15% mai puţine deşeuri decât în anul precedent. Tot edilul şef a spus că reducerea cantităţii de deşeuri va fi posibilă odată cu intrarea în funcţiune a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, în care Consiliul Judeţean Brăila a investit peste 117 milioane de lei, bani primiţi de la Uniunea Europeană. Asta deoarece operatorul unic care se va ocupa de gestionarea deşeurilor la nivel de municipiu şi judeţ va trebui să făcă o colectare selectivă, recuperând tot ceea ce poate fi reciclat şi reintrodus în sistemul economic.
Ce presupune noul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, în valoare de 117 milioane de lei
Aşa cum este gândit, noul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Brăila va împărţi judeţul în trei zone. Zona 1 cuprinde municipiul Brăila şi comunele din zona periurbană dar şi cele două comune - Măraşu şi Frecăţei - din Insula Mare a Brăilei. Aceste unităţi administrativ-teritoriale vor fi deservite de o Staţie de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică, aflată acum în curs de realizare la Vădeni, şi de Depozitul Ecologic de la Muchea, care funcţionează deja de mai bine de un deceniu şi este administrat de SC „Tracon” SRL.
Zona 2 cuprinde oraşul Ianca şi comunele din partea de nord-vest şi din centrul judeţului, ce vor fi deservite de Staţia de Sortare şi de Depozitul Ecologic de la Ianca, obiective recepţionate în luna iunie a anului (au costat 23,2 milioane de lei şi au fost executate de asocierea de firme „Iridex Construcţii” SRL, „Hidroconstrucţia” SA şi „Argif Proiect” SRL).
Zona 3 cuprinde oraşul Însurăţei şi comunele din partea de sud-vest a judeţului. Deşeurile colectate de aici vor fi transportate la Staţia de Transfer Însurăţei (obiectiv care a costat circa 4,4 milioane de lei), apoi vor fi încărcate în maşini de mare capacitate şi duse la Staţia de Sortare sau la Depozitul Ecologic de Ianca.
În „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila” se vor investi în total 117,5 milioane de lei, inclusiv TVA, din care 103,1 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat al României. De la bugetul judeţului, contribuţia este de 1,04 milioane lei, restul de 13 milioane de lei fiind sumă neeligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu.
De ce nu este încă funcţional
Sistemul nu este încă funcţional deorece lucrările la Staţia de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni sunt foarte întârziate şi nu se va respecta termenul de finalizare prevăzut pentru luna în martie 2017. O altă cauză majoră în întârzierea implementării sistemului este că nici până acum nu s-a stabilit operatorul unic care se va ocupa de colectarea deşeurilor la nivelul judeţului Brăila, şi nici operatorul unic care va administra staţiile de sortare şi transfer de la Ianca, Însurăţei şi Vădeni.
Autorităţile judeţene au anunţat că, din primăvara acestui an, vor demara licitaţia pentru stabilirea operatorului unic, cu toate staţia de sortare de la Vădeni nu este funcţională încă. În acest context, rămâne de văzut cât de eficient se va putea face acea selectare colectivă care să conducă, într-un final, la scăderea cantităţii de deşeuri duse la groapă, deci la o posibilă micşorare a taxei de salubritate plătită de brăileni.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
