Ce-a fost şi ce-a ajuns baronul Stancu. De la gestionar în comerţul comunist, la patron, preşedinte CJ, baron şi, finalmente, inculpat într-un dosar DNA
0Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele în prezent suspendat al Consiliului Judeţean Brăila şi-a căpătat renumele de „baron al Brăilei” după ce a stat zece ani în fruntea acestei instituţii. A condus-o cu mână de fier şi, după cum îl acuză procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care l-au trimis recent în judecată, din postura de şef al judeţului a îndestulat firmele sale şi ale apropiaţilor cu numeroase contracte cu statul.
Născut la 24 decembrie 1954, Stancu (59 ani) este de loc din Tichileşti - Brăila. Se ştie despre el că, înainte de 1989 a lucrat în comerţ. Adversarii săi politici spun în derâdere că a vândut sticle şi borcane, fiind gestionar la un centru de colectare sticlă veche dintr-o piaţă a municipiului Brăila. Cert este că experienţa de vânzător l-a ajutat după revoluţie. În anii '90 şi-a completat studiile devenind economist licenţiat.
În afaceri s-a lansat devenind proprietar al mai multor spaţii comerciale de la parterele unor blocuri din Brăila. De asemenea, a înfiinţat o firmă prin intermediul căreia a comercializat cereale, „Bursagrirom” SA. Aşa se face că, în 2004, când s-a lansat în politică avea deja o avere considerabilă. Avere care a crescut exponenţial în ultimii ani.
În ultima declaraţie de avere, şi-a trecut trei case şi un apartament, precum şi nu mai puţin de şapte terenuri intravilane. Vila în care locuieşte de facto Stancu şi familia acestuia este situată pe Str. Rahovei, în apropierea centrului administrativ al municipiului.
Construită pe trei nivele – parter, etajul I şi mansardă - casa este plăcută privirii, deşi nu are un stil arhitectonic foarte bine definit. Ea este cunoscută brăilenilor mai degrabă prin faptul că se numără printre primele clădiri mai impozante construite în municipiu la sfârşitul anilor '90, când nu oricine îşi permitea o casă cu etaj.
De altfel, faptul că a fost ridicată în perioada 1998 – 2000 reprezintă un bun argument pentru Stancu, care invocă faptul că provine din mediul de afaceri şi că era deja un om cu avere considerabilă atunci când a intrat în politică. „Eu mi-am început activitatea politică în 2004, atunci când am preluat preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila. Până atunci am activat în mediul de afaceri. Deci casa am făcut-o cu mult timp înainte de a intra în politică. Punct”, ne declara Gheorghe Bunea Stancu, în urmă cu câteva luni, atunci când l-am întrebat cum a reuşit să îşi construiască vila.
Baronul Brăilei şi-a mai trecut în declaraţia de avere trei case şi un apartament. Acesta a precizat că apartamentul a fost achiziţionat în 1981, două case le-a dobândit în 1999, iar una o are din 2001. Stancu mai deţine şapte terenuri intravilane, cu suprafeţe cuprinse între 39 şi 9.600 metri pătraţi. Şase dintre acestea au fost dobândite între 1994 şi 2001, iar unul în 2010.
Stancu mai deţine depozite bancare în valoare de circa 1,6 milioane de lei, bijuterii diverse în valoare de 13.000 euro. Din salariul de preşedinte câştigă 55.356 lei pe an, însă grosul averii îi vine de la miile de acţiuni pe care le deţine la Societăţile de Investiţii Financiare din România, precum şi de la pachetul majoritar de acţiuni – 62,5% - pe care îl are la firma „Bursagrirom” Brăila.
Acţiunile de la „Bursagrirom” i-au adus lui Stancu renumele de baron abonat la bani publici. Asta deoarece, de când este preşedinte al CJ Brăila, licitaţiile publice organizate în municipiu şi judeţ au fost câştigate, în marea majoritate, de societatea de construcţii „Concivia”. Legătura între Stancu şi „Concivia” este făcută de faptul că acţionarul majoritar al acestei firme este nimeni alta decât SC „Bursagrirom” SA.
După cum v-am mai informat, în luna august a acestui an, Bunea Stancu a avut surpriza să-i bată la uşă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie însoţiţi de luptătorii mascaţi care aveau să-l ia pe sus şi să îl ducă cu duba la audieri, la Tribunalul Galaţi. Odată cu el a fost luat şi vicepreşedintele CJ, Florin Mija, plus încă un director din cadrul instituţiei, Nicolae Moisiu.
Din luna august până la începutul lunii octombrie, Stancu şi Mija au stat în arest la domiciliu, judecătorii ridicând parţial restricţiile, pe 9 octombrie, când au înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar. Anterior, pe 2 octombrie, după aproape două luni de cercetări, cei doi fuseseră trimişi în judecată de procurorii Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA). Stancu a fost fiind acuzat de abuz in serviciu şi conflict de interese, iar Mija de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
