„Meşterul” cadranelor solare cu eroare de doar un minut. De ce este o performanţă realizarea pasionatului din Bistriţa

„Meşterul” cadranelor solare cu eroare de doar un minut. De ce este o performanţă realizarea pasionatului din Bistriţa

Bistriţeanul Damaschin Berende a realizat deja două cadrane solare FOTO: Bianca Sara

Un bistriţean în vârstă de 50 de ani a studiat ani în şir ştiinţa ceasurilor antice şi a reuşit să construiască două instrumente unice în România din perspectiva motivelor populare inserate şi preciziei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi cadranele solare, ceasuri care indică ora în funcţie de poziţia corpului celest în jurul căruia gravitează Pământul, sunt folosite de mii de ani, puţini sunt cei care au cunoştinţele teoretice necesare confecţionării unui cadran solar care să redea ora cu precizie. Printre românii care au descoperit secretele ceasurilor străvechi şi au transformat cadranele solare în pasiune se află bistriţeanul Damaschin Berende. 
 
Are 50 de ani, este directorul unei firme private şi fost subprefect al judeţului Bistriţa-Năsăud. Ceea ce îl scoate cu adevărat din anonimat pe Damaschin Berende este hobby-ul său exotic: cadranele solare. Această pasiune s-a materializat deja în două cadrane solare, pe care le-a amplasat pe casa sa şi, respectiv, pe una dintre anexele clădirii principale. Minunăţiile pot fi admirate chiar în centrul istoric al oraşului Bistriţa, la doi paşi de Biserica Evanghelică, monument care este dotat, de asemenea, cu un cadran solar. 
 
Atracţia pentru instrumentele de măsurat timpul s-a instalat în subconştientul bistriţeanului încă din fragedă pruncie. Îşi aminteşte că, atunci când era copil, a fost atras peste măsură de un ceas nemţesc cu pendulă, realizat în anul 1870. Instrumentul l-a fascinat ani la rând, datorită sunetului aparte produs de mecanismul conceput de meşteşugarii germani. 
 

AJUTAT DE CEL MAI BUN SPECIALIST ROMÂN

 
Cadranul solar l-a atras la fel de mult, încă de copil, deşi poate la acea vreme nu înţelegea foarte clar cum funcţionează. „Am început să mă documentez, spre satisfacerea unor curiozităţi. Urmare a acestei documentări a apărut şi interesul de a experimenta. Am înţeles principiile generale, dar e un salt fantastic de la situaţia în care înţelegi principiile până la aplicare, ai nevoie de o grămadă de informaţii pentru ca lucrurile să funcţioneze“, explică Damaschin Berende. 

 
Ideea de a concepe el însuşi un cadran solar a prins contur în mintea bistriţeanului în vara anului trecut. Fostul subprefect a început timid, cu câteva teste şi identificarea unei zone din apropierea casei unde ar putea instala dispozitivul. Pentru o perioadă, a abandonat planurile, îngrijorat de lipsa de cunoştinţe. Le-a reluat, însă, după ce i-a sărit în ajutor singurul specialist în cadrane solare din România, pe nume Dan Uza. 
 
„Am înţeles că am consumat enorm de multă energie cu probleme pe care nu le poţi rezolva dacă nu eşti ghidat. Am reluat principiile de bază, am discutat, am făcut schimb de sute de mailuri şi am reuşit să înţeleg mai clar. Pot să spun că, practic, el este autorul moral al acestui ceas“, explică Damaschin Berende.
 
A terminat  primul cadran solar într-o lună şi jumătate, la începutul lunii octombrie 2014. Ceasul solar este amplasat pe o anexă a casei bistriţeanului, pe plan înclinat. Întrucât există doar patru zile pe an când timpul solar coincide cu cel legal (n.r. - timpul aflat legal în vigoare într-un anumit loc), cadranul solar este însoţit de un tabel care te ajută să corelezi cele două modalităţi de a măsura timpul. 
 
Ajutoare i-au fost în această aventură şi copiii săi de 13, 17 şi 21 de ani, care au fost interesaţi de planul năstruşnic al părintelui lor. 
 
„I-am atras cu ideea. Le-am spus: uite asta vreau să fac. Au privit ideea cu entuziasm. Au participat pas cu pas la toate etapele“, precizează bistriţeanul.
 

EROARE DE NUMAI UN MINUT

 
Cadranul solar realizat de Damaschin Berende are o rază de 2,5 metri şi înglobează şi câteva elemente din cultura populară românească. 
 
 „Fiecare vrea să-şi lase amprenta pe ceasul pe care îl face, aşa cum arhitectul îşi lasă amprenta pe clădirea pe care o proiectează. Ce e interesant de observat este că ceasul pe care l-am făcut conţine elemente din cultura populară românească. În cultura populară românească există foarte multe elemente solare“, spune Damaschin Berende. 
 
Simbolurile înglobate în cadranul solar sunt: rozeta sau floarea vieţii, pe care o regăsim în aproape orice lucrare care conţine elemente populare româneşti, dintele de lup, cocoşul, care este un motiv solar întâlnit în mai multe culturi. Despre cocoş se crede că alungă spiritele nopţii. La acestea se adaugă o variantă a coloanei infinitului a lui Brâncuşi, care, spune bistriţeanul, te duce cu gândul la dimensiunea timpului şi la curgerea infinită a vremii. 
 
Aceste amănunte fac din cadranul solar de la Bistriţa un instrument unic în ţară. Originalitatea de care a dat dovadă bistriţeanul a fost recunoscută şi de către unul dintre cele mai mari site-uri de profil de pe mapamond, care adună cadrane solare din întreaga lume. Ceasul din inima Bistriţei a fost declarat ceasul lunii octombrie 2015 pe portalul sundialatlas.eu.
 
Bistriţeanul spune că cele mai multe bătăi de cap la acest proiect inedit i-au fost date de orientarea solară a genomonului (n.r. - instrument pentru a determina meridianul locului şi pentru stabilirea orei). Trebuiau găsită poziţia polară obligatorie, dar şi unghiul potrivit. Complicaţia a fost accentuată de rigurozitatea şi meticulozitatea de care bistriţeanul spune că „este bolnav“. 
 
Diferenţa dintre ceasul legal şi cel solar construit de bistriţean este de doar un minut şi câteva secunde, o performanţă foarte bună.
 
 
„Niciodată un ceas solar de sine stătător nu va putea fi asociat cu timpul civil, dacă nu există o explicaţie. Trebuie făcută corelaţia cu acel tabel, care aduce nişte corecţii, o ecuaţie a timpului. Ceasul pe care l-am construit merge foarte bine. Am depistat o eroare de un minut, este un lucru extraordinar“, explică Damaschin Berende. 
 

Ceasurile „gemene“, noul proiect

 
De curând, Damaschin Berende a mai finalizat un ceas, care este situat pe casa în care locuieşte, însă pe plan vertical. Bistriţeanul intenţionează să mai construiască unul „în oglindă“, pe clădirea de peste drum. Astfel, dacă mecanismul de măsurat timpul situat pe casa sa va arăta ora în a doua parte a zilei, cel de pe clădirea vecină va fi responsabil cu indicatul orei în prima parte a zilei, întrucât doar atunci are parte de soare.  
 

 
Şi acest al doilea ceas a fost împăunat cu motive tradiţionale şi influenţa lui Brâncuşi. S-a reluat motivul dintelui de lup, iar gnomonul, tija care face umbra ce indică ora, a fost inspirat din cocoşul lui Brâncuşi. Cadranul include şi bufniţa, simbol al înţelepciunii, care ne duce cu gândul la noapte, la a doua parte a zilei. Fratele său geamăn se va concentra în jurul cocoşului, care anunţă prima parte a zilei.
 
Investiţia pentru realizarea unui asemenea  ceas poate să înceapă de la câteva sute de lei şi poate să treacă de zeci de mii sau chiar sute de mii de lei, în funcţie de bugetul, materialele şi fantezia celui care îl realizează. 
 

Vă mai recomandăm:

 

 

citeste totul despre: