FOTO Povestea colţului de rai apărat şi ocrotit cu îndârjire de un biolog moroşan
0
A crescut cu muntele alături, iar din 2004, Claudiu Iuşan este oficial căsătorit cu muntele, fiind biologul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, încă de la înfiinţarea acesteia.
A absolvit Biologia şi a făcut un master în managementul ariilor protejate, dedicându-şi mai apoi doctoratul tainelor Munţilor Rodnei. A lucrat un tip scurt la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca la Facultatea de Biologie ca suplinitor, însă pasiunea pentru cercetarea naturii l-a determinat să lase laboratorul şi să se îndrepte spre munte şi explorarea sa.
Am crescut de mic între oameni care apreciau natura, iar atracţia pentru Munţii Rodnei o am de mic, când veneam cu profesorii de biologie în Pietrosu mare, la Casa Laborator. Odată s-a întâmplat să ne ciocnim cu braconierii care împuşcau capre negre. Atât de mult m-au afectat acele imagini ale caprelor inofensive omorâte fără milă de oameni fără suflet încât mi-am promis, încă de atunci, că voi face tot ce îmi stă în putinţă să sprijin această rezervaţie a biosferei cu ceea ce voi putea, povesteşte Claudiu Iuşan.
Acesta este din Ţara Lăpuşului, de sub poala Ţibleşului, iar bunicii săi au avut grijă ca biologul adoptat de munte să fie permanent în sânul naturii: la pescuit pe Lăpuş, la coasă şi sapă, la strâns hribe, afine sau zmeură. Din 2004 Claudiu Iuşan locuieşte la Rodna, în sediul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Copilăria omului se zice că e legată de o apă şi maturitatea sa de un munte, ei apa mea este Lăpuşul, iar muntele meu este Pietrosu Mare, adaugă Claudiu Iuşan.
Maramureşeanul spune că este foarte mulţumit şi fericit cu ceea ce face, mai ales când vede că ideile sale din zona cercetării sunt puse în practică, având posibilitatea să descopere tainele muntelui prin implicarea cercetătorilor sau să intruiască tinerii în conservarea biodiversităţii, punând astfel o piatră de temelie la formarea lor ca oameni.
M-am format aici şi sunt autodidact, învăţ în fiecare zi ceva nou, managementul ariilor protejate este un domeniu vast şi care te ţine în permanenţă activ. În cei 8 ani de experienţă în Munţii Rodnei, pot să spun că doar m-am acomodat cu zona, rezultatele mele ca biolog de acum încep să apară, tainele muntelui se lasă greu descifrate, explică Claudiu.
Cele spuse de Claudiu nici nu sunt de mirare, dacă luăm în calcul faptul că interesul cercetătorilor pentru Munţii Rodnei s-a manifestat încă din secolul al XVIII-lea, primele studii geologice datând din 1826, iar floristica bogată fiind surprinsă încă din 1788 de către botanistul francez Balthazar Hacqut, care a vizitat Muntele Pietrosu Mare.
Parcul Naţional Munţii Rodnei se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Singura localitate din interiorul parcului fiind satul bistriţean Valea Vinului, la care se adaugă 7 hectare din intravilanul localităii Borşa din judeţul Maramureş.
Ce câţiva ani buni, Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei începe să se evidenţieze prin semnificaţia ei la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Din 2004, de la înfiinţarea Administaţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei s-au derulat peste 20 de proiecte, în prezent lucrându-se la implementarea unui proiect care se axează pe construirea unor centre de vizitare şi a unor trasee tematice, asemănătoare celor din ţări cu experienţă în domeniu.
Caracterul unic al Parcului Naţional constă în faptul că s-a conturat pe nucleul celei mai vechi rezervaţii naturale din ţară (1932). Cuprinde un inventar de peste 6500 de specii de floră şi faună, fiind pe locul doi în ţară după Delta Dunării. Conţine o constelaţie de specii relicte glaciare foarte rare, numeroase endemite carpatice şi locale, o complexitate de ecosisteme naturale pe o diferenţă de relief cuprinsă între 500 şi 2303 metri, povesteşte Claudiu Iuşan.
Laboratorul viu a atras atenţia şi străinilor, atât pe latura de vizitare, cât şi de colaborare în domeniul managementului ariei protejate. Cei mai mulţi turişti care s-au arătat interesaţi de Munţii Rodnei sunt din Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria. Investitorii au început şi ei încet, încet să apară, fiind interesaţi de hidrocentrale, ciupercării sau puncte de colectare a fructelor de pădure.
Cei care animă însă rezervaţia sunt copiii, Claudiu Iuşan ocupându-se anual de cel puţin patru tabere la care participa elevii şi studenţii din comunităţile limitrofe Munţilor Rodnei şi mai nou şi din străinătate.
Rolul acestora este de a promova o educaţie ecologică adecvată, de a crea noi viitori factori de decizie care să aibă în vedere necesitatea de a proteja mediul înconjurător. Joacă un rol foarte important în dobândirea unor deprinderi, abilităţi de întoarcele spre rădăcini, de apropiere de natură, de stimulare a tuturor simţurilor, explică biologul.
Potrivit „pastorului” parcului, cel mai mult impresionează turiştii vârfurile montane, lacurile glaciare, peisajul specific alpin cu văi şi căldări glaciare şi nu în ultimul rând liniştea muntelui, care-ţi umple sufletul şi te face să te simţi trecător.
Cu toate acestea, acest loc idilic de multe ori este ameninţat tocmai de om, care ar trebui să facă tot ce îi stă în putere să-l ocrotească. Printre rănile cauzate de om în Parcul Naţional Munţii Rodnei se numără drumuri ilegale, deversare de deşeuri menajere, modificarea unor habitate şi artificializarea altora, dispariţia unor specii de plante datorată suprapăşunatului sau supraexploatarea unor habitate.
Au fost şi sunt şi în prezent încălcări ale regulilor şi legislaţiei: păşunatul în zone cu pajişti ce conţin specii de floră şi faună vulnerabile, drumuri ilegale de buldozer până în vârful muntelui, uneori cu fonduri europene. Am întâlnit chiar pătrunderea cu autovehicule de teren în zone de linişte ale unor specii precum capra neagră, completează Claudiu Iuşan.
Acesta mai spune că cu aceste aspecte, la care se adaugă şi braconajul se confruntă mereu, deşi au fost luate măsuri de prevenire prin patrulări permanente cu jandarmeria montană, au fost aplicate amenzi şi s-au întocmit chiar dosare penale.
Întrebat dacă rănile provocate de om au şanse să se vindece, Claudiu spune:
Orice rană se vindecă, aici se vede capacitatea extraordinară a naturii de a se reface. Încă se văd în munte tăierile ilegale, acoperişurile colorate ale stânelor care dau o notă urâtă masivului, câinii care fugăresc turiştii. Toate acestea reprezintă o amprentă urâtă a trecerii omului prin munte.
Acesta recunoaşte totuşi că în ultimii ani unele aspecte precum braconajul sau tăierile ilegale s-au ameliorat.
După ce a colindat rezervaţii din ţări civilizate şi a participat la nenumărate întâlniri cu cercetători renumiţi din lume, cum vede Claudiu Iuşan rezolvarea la relele intenţii ale omului?
Vor trebui organizate întruniri cu factorii de interes, sensibilizaţi cei care încalcă legislaţia şi găsite măsuri de comun acord pentru a stopa activităţile cu efect negative asupra rezervaţiei. Bineînţeles, unele probleme necesită fonduri însă se pot accesa diverse programe europene pentru a găsi soluţii viabile.
Se încarcă comentariile...
