Femeia din Bistriţa-Năsăud care a găsit leacul pentru „dorul de casă“: găteşte păpuşi în straie populare pentru românii de peste hotare

De peste 5 ani, o neposeancă de 66 de ani le oferă românilor plecaţi peste hotare un „medicament” pentru dorul de casă. Este vorba despre păpuşi îmbrăcate în straie populare. Femeia spune că a început prin a îmbrăca păpuşa nepoatei sale şi a ajuns să facă costume populare în miniatură pentru întreaga zonă.

Todosia Urs are 66 de ani este din localitatea bistriţeană Nepos şi face costume populare, prosoape, pături şi ţoale tradiţionale încă de când avea 18 ani. Spune că meseria a „furat-o” de la femeile din sat şi a ajuns s-o îndrăgească atât de tare, încât se întreţine cu ajutorul său de decenii bune.

„Cu zi cu noapte muncesc de când mă ştiu la costume populare. Dumnezeu m-o învăţat. Nu am ştiut face nimic, cât am fost copil al lucrat la pădure şi la pământ. Abia când m-am stabilit aici am învăţat să fac costume populare. Meseria se fură, cine-şi bate capu` o fură şi îşi face”, explică Todosia Urs.

Tot furând meserie femeia a reuşit să reproducă costume populare şi din alte zone ale ţării. În ciuda vârstei înaintate, femeia petrece şi 10 ore zilnic în faţa războiului de ţesut.

Femeia a ajuns de la costume populare la îmbrăcatul păpuşilor în urmă cu 5 ani, dintr-o joacă. Păpuşa nepoatei sale de câţiva anişori a rămas fără haine, iar Tanti Todosia s-a gândit s-o îmbrace şi nu oricum, ci cu un costum popular din zonă.

Cei care i-au călcat pragul casei şi au văzut minunăţia de păpuşă au rămas impresionaţi şi au început să-i ceară femeii astfel de costume populare în miniatură. Cele mai multe dintre păpuşi ajungeau peste hotare, trimise fiind de cei din ţară pentru a mai alina dorul de România al celor plecaţi în străinătate.

De-a lungul celor cinci ani, meşterul popular a reuşit să îmbrace zeci de păpuşi, care respectă fidel zona din care aceasta provine. Majoritatea vin la Tanti Todosia cu propria păpuşă, care în două zile este gata îmbrăcată.

„Ăsta mi-a fost sufletul, cusutul şi ţesutul şi cu ele am reuşit tot ce am realizat. Păpuşile sunt şi ele cerute să le aline dorul de nepoţii de peste hotare bunicilor de acasă sau nepoţilor din străinătate dorul de casă”, mai spune femeia. O astfel de păpuşă costă în jur 250-300 de lei, în funcţie de mărime.

Femeia spune că astfel de păpuşi i-ar ajuta pe cei mai mici să se familiarizeze cu costumul popular şi să înveţe lucruri noi despre tradiţiile româneşti. Nepoata sa a ajuns să aprecieze mai mult păpuşa căreia îi lipsea un picior odată ce aceasta a fost îmbrăcată într-un costum popular de pe Valea Someşului.

Vă mai recomandăm:

Vechi şopron, transformat într-un „muzeu” ţărănesc. Cât de ingenioşi erau românii de la sat în urmă cu un secol

O cămăruţă amenajată într-un vechi şopron din Nepos (Feldru) ne arată cum trăiau românii în urmă cu un secol. Din cămăruţă nu lipsesc războiul de ţesut, pătuţul din lemn pentru copii, oala din lut pentru sarmale sau laviţele cu ladă.

Tanti Medena, ultima bocitoare din Bistriţa-Năsăud, care plânge morţii în versuri făcute pe loc: „Am cântat odată un beţiv de s-o cântat tătă casa!“

Medena Bota (74 de ani), din localitatea Nepos, a rămas ultima bocitoare de profesie din zona Bistriţei. Tanti Medena nu doar că boceşte morţii de sare cămaşa de pe ea, dar ea compune versurile direct la căpătâiul răposatului, fără să se pregătească dinainte.