Când va fi golit Lacul Colibiţa, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din România. „Operaţiunea va dura 7 luni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hotelierii din zonă au amenajat plaje artificiale, care te duc cu gândul la litoralul românesc FOTO: Bianca Sara
Hotelierii din zonă au amenajat plaje artificiale, care te duc cu gândul la litoralul românesc FOTO: Bianca Sara

Lacul Colibiţa este în centrul unuia dintre cele mai mari proiecte de reabilitare din Transilvania. 27 de milioane de euro va costa prelungirea vieţii barajului cu încă 100 de ani. Golirea lacului se poate desfăşura doar în perioada septembrie-martie, pentru a proteja bio-diversitatea şi peştii.

Localitatea Colibiţa este una dintre revelaţiile turistice ale Ardealului. Numită „Marea de la Munte”, aceasta a avut parte de şantier chiar în anul în care a fost declarată staţiune. În zonă, se reabilitează drumul de acces şi se fac şi lucrări de aducţiune apă. 

Anul viitor, şantierul se va intensifica, întrucât lacul Colibiţa este în centrul unuia dintre cele mai importante proiecte de reabilitare din această regiune a ţării, desfăşurat de Administraţia Bazinală Someş-Tisa.

Lucrările vor include atât reabilitarea totală a barajului, cât şi reamenajări ale râului Bistriţa Ardeleană, care se alimentează din Colibiţa. Deşi în urmă cu trei săptămâni ministrul Apelor şi Pădurilor Ioan Deneş susţinea că lucrările vor începe în 2018, specialiştii Apelor Române susţin că acest lucru nu este posibil.

Asta pentru că finanţarea, în valoare de 27 de milioane de euro, susţinută din fonduri europene încă nu a primit undă verde. Pe de altă parte, lucrările de golire a lacului durează 7 luni şi se pot face doar în perioada septembrie-martie astfel că, doar anul viitor vor putea fi realizate.

Specialiştii au ajuns la concluzia că aceasta este perioada cea mai bună pentru aceste lucrări, astfel încât impactul asupra mediului şi asupra ecosistemului să fie cât mai mic.

„Golirea lacului Colibiţa va începe în luna septembrie 2019 şi se va termina în martie 2020. Golirea va dura 7 luni, iar umplerea nu se ştie, pentru că depinde de precipitaţii şi de captări”, a declarat directorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman Ioan.

Subprefectul Ciprian Ceclan a precizat că îşi asumă ca aceste lucrări de golire să înceapă în toamna anului viitor. Nu este exclus ca lucrările la amenajarea malurilor râului Bistriţa Ardeleană să înceapă mai repede, în primăvara sau vara anului viitor. 

Se va prelungi durata de viaţă a barajului cu 100 de ani 

Lacul îşi va prelungi durata de viaţă cu 100 de ani, în urma acestor lucrări. De asemenea, garanţia pe echipamentele schimbate va fi de 50 de ani. Barajul va fi dotat cu senzori de avertizare şi securitate ultramoderni, iar impactul asupra mediului a acestor lucrări va fi mic, asigură specialiştii.

Potrivit acestora, se vor folosi pe cât posibil materiale naturale, atât la reabilitarea barajului, cât şi la malurile râurilor.

Lacul nu va fi golit de tot, pentru a asigura un mediu propice peştilor care trăiesc în Colibiţa. Diferenţa de nivel va fi de 65-70 de metri, 20% din cantitatea de apa din lac urmând să rămână. 

Cum a luat naştere „Marea de la Munte”

Lacul este unul artificial şi a fost realizat pe locul unei foste localităţi. Acesta a dat în folosinţă în 1977. În anul 1979, satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Miţa, întrucât încep lucrările hidrotehnice, rezultatul acestora fiind acoperirea vetrei satului şi apariţia lacului de acumulare. Mai exact, pe râul Bistriţa Ardeleană se construieşte un baraj şi astfel ia naştere actualul lac Colibiţa, cu scopul de a alimenta cu apă localităţile de pe Valea Bârgăului. 

Localitatea Colibiţa, situată la o altitudine de 800 de metri, a luat naştere în urmă cu peste 150 de ani. În anul 1850, pe locul unde acum se află lacul de acumulare, puteam număra doar 14 locuitori, care şi-au amenajat acolo un gater şi o biserică. Aceasta din urmă a fost ridicată în 1869. 

Numele de Colibiţa vine de la „colibe“, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat, fără voia lor, acest loc pitoresc într-o localitate. 

În jurul anului 1918, în micuţul sat de la poalele Munţilor Bârgăului şi Călimani vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi, care vede potenţialul localităţii şi construieşte aici mai multe vile pentru saşii din Bistriţa. Prima vilă este construită în 1922, aceasta punând bazele unei staţiuni din ce în ce mai căutate. 

Vilele şi casele de vacanţă sunt completate de aşezăminte construite de către locuitorii văii Bârgăului, aşa se face că, în 1966, localitatea are deja 689 de locuitori, pentru ca în 1974 să ajungă la 818. Locul este luat în calcul pentru relaxare şi tratament încă din 1925, când o asociaţie de medici din Cluj construieşte un sanatoriu care a funcţionat până în anul 1944, când a fost incendiat. În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, Colibiţa ajunge oaza de sănătate a studenţilor, orfanilor şi elevilor din întreaga Transilvanie.

Strămutarea nu a dus la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localitatea care îi adăposteşte pe cei strămutaţi, începe să fie numită Colibiţa. Locuitorii spun că şi acum, când e secetă, se poate observa în lac turla bisericii din vechiul sat inundat.

Vă mai recomandăm:

Satul cu aerul pur ca-n Alpi, declarat de Guvernul României staţiune

Turişti prinşi pe lacul Colibiţa la bordul unor bărci cu motor termic. Ce amenzi uriaşe au fost anunţate de admnistraţie

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite