Oraşul din România unde străzile n-au nume. Cum s-a evitat un conflict între români şi maghiari prin numerotarea străzilor cu cifre arabe

Oraşul din România unde străzile n-au nume. Cum s-a evitat un conflict între români şi maghiari prin numerotarea străzilor cu cifre arabe

Oraşul arădean Pecica are peste 14.000 de locuitori

Localitatea arădeană Pecica este singura din ţară unde cele 120 de străzi au fost denumite cu numere arabe. Sistemul a fost gândit ca un compromis între români şi maghiari şi a avut printre argumente şi faptul că s-au redus semnificativ cheltuielile

Singurul oraş din România în care străzile nu au nume, ci sunt numerotate cu cifre arabe este oraşul Pecica din judeţul Arad. Decizia a fost luată în 2002 pentru a evita conflictele dintre populaţia română, majoritară, şi cea maghiară – minoritară.

Reprezentanţii administraţiei locale vorbesc, la motive, şi despre reducerea unor cheltuieli pricinuite de afişarea bilingvă a numelor de străzi, care ar fi implicat comandarea unui număr dublu de plăcuţe pentru străzi.

Istoria localităţii şi cifrele arabe

Până în anul 1964, actualul oraş Pecica a fost împărţit în două secţiuni: Pecica 1 (partea română) şi Pecica 2 (partea maghiară). Fiecare parte a localităţii avea propria administraţie, condusă de câte un primar diferit.

În 1964, când a avut loc o reformă administrativă, cele două zone s-au unit şi a rezultat comuna Pecica. Din 2004, localitatea a fost transformată în oraş.

În fosta parte maghiară străzile avea nume, în limba minorităţii, dar în partea română străzile nu erau denumite. Oamenii erau trecuţi în buletin doar cu numele oraşului – Pecica şi numărul casei. Situaţia a persistat până în anul 2002, atunci când administraţia locală a luat decizia ca toate străzile să fie numerotate cu cifre arabe.

Pe de o parte, exista necesitatea ca străzile din Pecica să primească o denumire, iar pe de altă parte autorităţile de la acea vreme îşi doreau ca Pecica să devină oraş, întrucât îndeplinea condiţiile necesare. Acest fapt a grăbit în mare măsură punerea în practică a deciziei. Iustin Cionca, fostul primar al Pecicăi, povesteşte că se dorea ridicarea comunei la rangul de oraş, motiv pentru care trebuiau îndeplinite mai multe criterii.

„Decizia pe care am luat-o la acea vreme a fost una foarte bună. Pecica avea 14.000 de locuitori, era o localitate mare, iar denumirea străzilor era obligatorie, cu atât mai mult cu cât ne propusesem să devenim oraş, lucru petrecut în anul 2004. Doresc să mai adaug faptul că la intrarea în Pecica a fost montat un panou. Pe acest panou apare harta oraşului, cu toate străzile, iar acest lucru uşurează demersul de a găsi o stradă anume din oraş“, rememorează Iustin Cionca, fostul primar al Pecicăi.

Localnicii cred că sistemul e mai util

Înainte de luarea deciziei de a numerota străzile, în Consiliul Local Pecica au existat opinii divergente. Pe de o parte, consilierii UDMR, 7 din 19, au susţinut necesitatea ca străzile să poarte nume, dar şi obligativitatea legală ca acestea să fie bilingve. Pe de altă parte, restul consilieri s-au opus ideii, aşa că a apărut soluţia numerotării străzilor. Soluţia cifrelor arabe a fost una de compromis, necesară evitării prelungirii discuţiilor. Argumentul final a fost cel economic: toţi consilierii au fost convinşi că se reduceau mult cheltuielile, întrucât ar fi trebuit ca, la o stradă cu două capete, să se monteze patru plăcuţe în loc de opt.

În plus, Petru Antal, actualul primar al Pecicăi, spune că unele nume nu aveau corespondent la traducere, iar folosirea cifrelor arabe a fost soluţia inedită şi totodată salvatoare.

„Hotărârea de consiliu a fost aprobată în 2002. Erau multe străzi a căror nume trebuia tradus din română în maghiară şi invers. Legea spune că, dacă există peste 25% populaţie minoritară, plăcuţele trebuie să fie şi în limba minorităţii respective. Atunci aveam peste 30% populaţie maghiară în Pecica. Multe străzi nu se puteau traduce, nu exista corespondent. În plus, am făcut o mare economie la plăcuţe. Sunt 120 de străzi şi trebuia un număr dublu de plăcuţe faţă de cel actual“, spune Petru Antal, actualul primar al oraşului Pecica.

Astfel, în Pecica s-au făcut patru zone: 100, 200, 300 şi 400 iar fiecare zonă este despărţită de trei străzi importante, notate cu 1, 2 şi 3.

Cele trei străzi despart cele patru zone. De exemplu, zona 100 începe cu numărul 101 şi se merge cu numerotarea până la ultima stradă.

Locuitorii din oraşul Pecica se arată încântaţi de ineditul situaţiei şi afirmă că e mai util acest sistem. Principalul motiv ar fi dat de faptul că, dacă cineva din afara oraşului caută o adresă, este mult mai uşor îndrumat de către localnici, întrucât strada 3 urmează după strada 2, iar logica numerotări funcţionează în tot oraşul.

„Sunt bucuros să stau într-o localitate în care străzile sunt numerotate. În primul rând, datorită faptului că îmi este simplu să explic oricui o adresă din oraş. În acelaşi timp, fiind o localitate cu cetăţeni de etnii diferite, administraţia a rezolvat problema traducerii. Simt cu adevărat că trăiesc într-o comunitate care doreşte să evolueze în permanenţă“, ne spune Dumitru Enăchiuc, localnic.

Oraşul Pecica este situat între Arad şi Nădlac. Localitatea a devenit cunoscută în mai toată ţara în special pentru renumita pită – marcă înregistrată la OSIM. Principalele obiective de care pecicanii sunt atât de mândri sunt: Ferma de Bivoli, bisericile, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Sfânta Treime, brutăriile. Vorbim despre cel mai mare oraş din judeţul Arad.

Pecica a adoptat modelul american

Acest model al străzilor care au cifre arabe, nu nume, este tipic american. În Manhattan (din New York), străzile fuseseră numerotate încă din anul 1811, atunci când s-a stabilit planul arhitectural al zonei. În 1811, americanii au trasat cu rigoare fiecare stradă şi fiecare bulevard din Manhattan, o zonă cu o suprafaţă de 87,5 kilometri pătraţi. Planul original defineşte şi Manhattanul din secolul al XXI-lea, deşi e adevărat că au intervenit câteva modificări.

Tot în 1811 s-a decis şi numerotarea străzilor şi a bulevardelor, iar unele îşi păstrează încă numărul alocat în urmă cu două secole. De exemplu, Bulevardele 1st, 2nd, 3rd şI 5th nu şi-au schimbat niciodată denumirea sau, mai bine zis, numerotarea.

Străzi numerotate nu se găsesc doar în SUA şi România, ci şi în ţări precum Germania, Canada, Cuba, Ungaria, Iran, Portugalia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Olanda.

Sisteme asemănătoare în România

Un alt oraş celebru din România unde este folosit sistemul numerotării străzilor este Sulina. Cel mai estic oraş al ţării are şase străzi paralele cu Dunărea, pe malul căreia a fost ridicat, numerotate de la I la VI, inspirat de sistemul din New York. Diferenţa faţă de Pecica este că la Sulina s-au folosit cifre romane şi nu cifre arabe. Şi în comuna Cristian, situată la zece kilometri de municipiul Sibiu, se foloseşte sistemul denumirii străzilor cu cifre romane.
 

Vă mai recomandăm: 

Pita de Pecica, secretele delicioasei pâini pe care o prefera Ceauşescu. Se produce în cuptoare vechi din perioada interbelică şi rezistă 10 zile fără conservanţi

VIDEO În oraşul arădean Pecica se cresc animale care au fost aduse în România în urmă cu aproximativ 1.500 de ani

Primarul oraşului Pecica, Petru Antal FOTO Bogdan Iancu 

Imagini din aceeasi galerie
  • Primarul oraşului Pecica, Petru Antal FOTO Bogdan Iancu 
  • Fostul primar al oraşului, Iustin Cionca FOTO arhivă personală 
  • Străzi cu număr FOTO Bogdan Iancu 
  • Stradă cu nume înainte de 2002 FOTO Bogdan Iancu 
  • Vedere de ansamblu Pecica 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: