Judeţul Arad este în Ardeal sau în Banat? Ce spun specialiştii despre teritoriul disputat de două regiuni istorice ale României
0
Apartenenţa Aradului de Banat sau de Ardeal a născut şi naşte în continuare destule discuţii. Deşi la „prima strigare” arădenii sunt tentaţi să afirme că sunt în Ardeal, lucrurile sunt puţin mai nuanţate. „Adevărul“ vă prezintă argumentele istorice şi părerile specialiştilor.
Teoretic, Aradul aparţine de Ardeal, dar zona de la sud de râul Mureş este considerată ca făcând parte din Banat.Această zonă a judeţului cuprinde, printre altele, oraşele Lipova, Pecica, Nădlac şi comunele Secusigiu, Felnac, Zădăreni, Şagu şi Vinga.
Chiar şi municipiul Arad are o parte care aparţine Banatului istoric. Mai precis cartierele Sânicolal Mic şi Aradul Nou.Dincolo de aspectele teritoriale putem vorbi şi despre o moştenire cultural bănăţeană într-o anumită parte a judeţului Arad.
Istoricul arădean Antoniu Martin spune că există o moştenire culturală bănăţeană în arealul arădean, care şi-a primit expresia într-o identitate culturală specifică, similară cu cea a Europei Centrale.
„În zona Aradului, conştiinţa naţională românească s-a format într-un mediu prin excelenţă plurilingvistic şi pluriconfesional, ceea ce apropie Aradul de Banat, spre deosebire de zona Ardealului, unde conştiinţa naţională românească s-a cristalizat, în perioada modernă, «în oglindă» cu cea a maghiarilor. Întâlnim în Arad, ca de altfel în întreg Banatul, o mare diversitate culturală, exprimată în convieţuirea dintre numeroasele etnii. Acest lucru se identifică şi la «firul ierbii», prin aceea că un etnic român din Arad cunoaşte şi limba maghiară, limba germană, sârbă, sau un etnic sârb, spre exemplu, cunoaşte şi celelalte limbi vorbite aici”, spune istoricul arădean.
Acesta mai afirmă că o altă componentă a moştenirii culturale o reprezintă familiile mixte, relativ numeroase în zona Aradului, ca de altfel în întreg Banatul.
„De aici derivă, putem spune, şi spiritul tolerant mult mai pronunţat existent în zona noastră atât în trecut, cât şi în zilele noastre. De aici şi frecventarea, la nivelul omului de rând, a mai multor biserici, cu diferite ocazii, dialogul interconfesional fiind o realitate cotidiană, putem spune. Totodată, s-a observat că în zona Aradului a existat şi există şi un spirit civic pronunţat, similar celui întâlnit în Timişoara. Nu întâmplător în decembrie 1989 Aradul a fost al doilea oraş martir din România, arădenii - şi aceasta este iar o coordonată a moştenirii culturale bănăţene- fiind extrem de conştienţi de drepturile pe care le au ca cetăţeni”, încheie istoricul arădean Antoniu Martin.
Derby-ul UTA - Poli: conflicte
De-a lungul timpului, pe diferite spaţii de comentarii opiniile pro sau contra apartenenţei Aradului la una dintre cele două regiuni istorice nu au lipsit.
„E discuţie lungă aici. În principiu, Banatul este până la râul Mureş, care trece prin partea sudică a judeţului Arad (nu este graniţa cu Timiş). Restul judeţului, ar trebui să fie în Crişana (care aparţine de Ardeal). Acum, ideea este că de multe ori în România se consideră Transilvania ca fiind toată regiunea din N-V Carpaţilor, adică Ardeal + Maramureş + Crişana şi uneori şi Banatul, cu toate că de obicei e cu jumătate de măsură considerat în Transilvania Aşa că, depinde din ce punct de vedere priveşti”, posta Mihai Dumitru pe un forum local.
De multe ori însă, în multe dintre comentariile presei ocazionate, de exemplu, de tradiţionalul derby fotbalistic dintre UTA şi Poli Timişoara, se folosea sintagma „derby-ul Banatului”. Mulţi dintre arădeni erau deranjaţi, replicând: „Aradul nu e în Banat”.
Alţi arădeni însă susţin mai mult existenţa unei apropieri de Timişoara. „Ca mentalitate şi sistem de valori suntem mai apropiaţi de Timişoara decât de orice altă regiune. Mă refer la felul oamenilor de a fi, la modul de comportare în societate. Mai degrabă suntem bănăţeni, chiar dacă nu cu tot judeţul în Banat”, spunea Cosmin Deac, un adept al apropierii dintre Arad şi Timişoara.
Vă mai recomandăm:
Cinci reţete tradiţionale din Banat de la maestrul bucătar Uica Mihai
Se încarcă comentariile...
