Cum s-a schimbat Aradul în ultimii 25 de ani
0
Aradul, la fel ca celelalte oraşe din ţară a trecut prin serioase modoficări în ultimul sfert de secol. De la modul de viaţă al locuitorilor municipiului şi judeţului, la modul în care aceştia îşi petreceau timpul liber toate s-au transformat în ultimii 25 de ani.
Imediat după căderea regimului comunist, în municipiul Arad, favorizat şi pentru că este situat la graniţa României cu Ungaria, au apărut primele boutiq-uri, dar şi primele afaceri făcute pe lângă lege de bişniţari. Aceştia din urmă duceau marfă în Ungaria, o vindeau în pieţe, iar cu banii obţinuţi cumpărau produse care nu erau pe piaţa arădeană, produse pe care le vindeau ulterior.
Mai apoi, magazinele tip non-stop şi consignaţiile aveau să-şi facă loc pe piaţa economică a Aradului.
Supermarketurile apar ani buni mai târziu şi pot fi găsite şi acum în toate cartierele municipiului. Practic am putea spune că locul magazinelor de cartier a scăzut, odată cu apariţia supermarketurilor sau a hipermarketurilor.
Dacă în anii 1990 şi chiar 2000 arădenii cumpărau zilnic de la magazinele colţului de bloc diferite produse, acum de la cele care au mai supravieţuit se cumpără tot mai puţin, motiv pentru care numărul acestora s-a redus semnificativ.
Înainte de 89 distracţia era la barurile hotelurilor
Locurile de distracţie de dinainte de 1989 erau puţine şi reprezentau terasele sau barurile unor cunoscute hoteluri din municipiu. Acum cluburile, discotecile sau restaurantele au împânzit cel puţin zona centrală a Aradului. De asemneea, cinematografele erau pline în fiecare sfârşit de săptămână în perioada apariţiei unor filme noi, iar ieşitul la cinema era un alt mod de petrecere a timpului liber înainte de 1989.
Economia Aradului
În 1989, economia României era în pragul dezastrului. Regimul comunist a lăsat în urmă un sistem super centralizat, lipsa iniţiativei private, productivitate redusă, tehnologii învechite, energofage şi poluante, o infrastructură distrusă, o forţă de muncă supradimensionată şi cu mentalitate de tip "dictatura proletariatului".
Punctul de plecare în rezolvarea acestor probleme l-a constituit dezvoltarea economiei de piaţă. Un rol important în acest proces l-au constituit restructurarea industrială, privatizarea societăţilor cu capital de stat şi atragerea investiţiilor străine. Acest proces a fost dureros şi de lungă durată. Printre "victimele" tranziţiei la economia de piaţă din Arad s-au numărat şi intreprinderi cu o bogată tradiţie (UTA - textile, ARIS - maşini unelte). Deşi privatizate, vechile unităţi din industria alimentară arădeană se află într-un puternic declin (prelucrarea cărnii şi a laptelui, producerea zahărului).
În ciuda acestor eşecuri, datorită deschiderii şi implicării active a administraţiei publice locale şi a Camerei de Comerţ în politica de dezvoltare economică locală şi a orientării acesteia spre atragerea investiţiilor străine, municipiul Arad, cunoaşte după 1989 o dezvoltare susţinută, mult peste cea naţională.
Au contribuit la acest succes, pe lângă o serie de privatizări reuşite (de exemplu Astra Vagoane, achiziţionată de Trinty Industries Inc., SUA, Arbema achizitionată de Brau Union AG, Austria) investiţiile în noi unităţi industriale realizate prin atragerea investitorilor străini şi români. O explicatie pentru atractivitatea Aradului o constituie poziţia sa geografică strategică, oraşul fiind principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi cel mai important nod al reţelelor de transport rutiere si feroviare transeuropene din vestul României, inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale. Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forţa de muncă calificată şi bogata tradiţie industrială. Nu în ultimul rând trebuie menţionată implementarea cu succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economice Arad promovat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad în parteneriat cu administraţia publică locală.
Aceasta presupune realizarea Zonei Industriale Arad şi a Centrului Logistic, a Terminalului Cargo de pe Aeroportul Internaţional Arad, aTârgului Internaţional Arad şi a Zonei Libere Arad-Curtici. O parte a acestor componente - Zona Industrială Arad, Zona Liberă Arad - Curtici a fost realizată, celelalte sunt într-o fază avansată de finalizare.
Zona Industrială Arad a fost inaugurată în 1999 pe o suprafaţă de 15 kmp şi până la jumătatea anului 2001 au fost construite facilităţi de producţie şi de depozitare a 10 firme, valoarea investiţiilor în infrastructură şi utilităţi depăşind 1,5 milioane USD, numărul locurilor de muncă create fiind de peste 2000.
Trebuie menţionate de asemenea cele două proiecte de construcţie a unor zone rezidenţiale "Cartierul de Vest" şi "Subcetate", prin care se vor construi 1000 de locuinţe case şi apartamente.
Situarea judeţului în zona de frontieră cu Ungaria cu care, datorită istoriei, prezintă o seamă de similarităţi în planul dezvoltării economice şi sociale.
Convieţuirea multietnică a generat, de-a lungul timpului, în comportamentul populaţiei un spirit aparte, exprimat sintetic şi recunoscut ca atare pe plan naţional, ca „spirit bănăţean” sau „spirit arădean" (cu mult mai multe asemănări între cele două decât deosebiri), caracterizat prin toleranţă, preocupări constante pentru desăvârşirea bunăstării, prin capacitatea de a inova şi aşeza pe temelii solide orice lucru gândit şi făcut, prin pragmatism, prin vocaţia de a alege întotdeauna variantele care să-l aşeze pe iniţiatorul lor în frunte.
Dezvoltarea IMM-urilor este limitată de un set de factori. Astfel, există un număr destul de redus de antreprenori autohtoni, iar cultura antreprenorială este încă sub nivelul celei din Uniunea Europeană. Puţini din potenţialii antreprenori dispun de garanţii pentru a obţine finanţare şi drept urmare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar. Facilităţile legate de management şi tehnologie sunt limitate şi există un deficit de spaţii adecvate pentru sedii. Din punct de vedere al cererii, jumătate din populaţia rurală trăieşte la nivel de subzistenţă, ceea ce conduce la o cerere redusă pentru bunuri şi servicii pentru consum personal. Accesul la infrastructura de afaceri care să stimuleze dezvoltarea sectorului este practic limitat la nivelul municipiului Arad, care deţine în continuare peste 80% din numărul societăţilor comerciale din judeţ, aproape 100% din structurile care pot acorda asistenţă şi consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.
Vă mai recomandăm: UE susţine dezvoltarea economică a zonelor rurale din Republica Moldova
Strategia de Dezvoltare a Judeţului Dâmboviţa, în dezbatere publică
Se încarcă comentariile...
