Ce nu trebuie să lipsească din alimentaţia unei femei însărcinate. Legumele şi fructele recomandate pentru viitoarele mame
0Venirea pe lumea a unui copil schimbă total modul de viaţă al părinţilor, în special al mamei. Încă de la aflarea veştii că în pântec se dezvoltă un făt, femeia trebuie să aibă grijă ce alimente consumă.
Alimentaţia gravidei este extrem de importantă pentru că de ea depinde dezvoltarea fătului, dar şi buna desfăşurare a sarcinii. Doctorul Voicu Dascau, medic specialist obstetrică-ginecologie, la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Dr Salvator Vuia Arad, ne spune ce trebuie să cuprindă alimentaţia gravidei:
1. Calorii
-aproximativ 80.000 de kcal sunt necesare în sarcina normală cu făt unic, cu o creştere zilnică medie necesară de 280-300 kcal faţă de femeia negravidă (340 întrimestrul II, 452 în trimestrul III ); necesarul suplimentar zilnic este de 1200 kcal pentru gemelară, 1800 pentru tripleţi şi 2300 pentru cvadrupleţi.
-proteinele ar trebui să acopere 20% din necesarul caloric, lipidele 30%, iar carbohidraţii 50%
2. Proteine
-sunt necesare pentru creştere şi dezvoltare
-organismul matern depozitează 1 kg de proteine în a doua jumătate a sarcinii, ceea ce aduce necesarul zilnic la 60 g, creşterea fiind de 5-6g/zi
-cele mai bune surse sunt cele animale, dar sunt recomandate şi laptele şi lactatele
3. Lipide
-necesarul zilnic este de 70-80 de grame
-trebuie menţinut raportul adecvat între cele saturate şi nesaturate
4. Carbohidraţi
-necesarul zilnic este de 70-80 de grame
-polizaharidele sunt mai recomandate decât oligozaharidele datorită valorii nutriţinale mai mari
5. Vitamine şi minerale
-aportul suplimentar nu este necesar în cazul unui regim alimentar echilibrat, excesul putând fi dăunător
-excepţia majoră este acidul folic, un aport de 400 μg/zi fiind recomandat pentru profilaxia malformaţiilor SNC
5.1 Vitamine hidrosolubile
Vitamină Necesar
C 70 mg (80-85 după unii autori)
B1 1,4-1,5 mg
B2 1,5-1,6 mg
B6 1,9-2,2 mg
B12 2,2 μg
Niacin 17 mg
Acid folic 400-600 μg
5.2 Vitamine liposolubile
Vitamină Necesar
A 750-800 μg equivalenţi retinol
D 5-10 μg ca şi cholecalciferol
E 10-15 mg equivalenţi de α-tocopherol
K 65-75 μg
5.3 Minerale
Mineral Necesar
Calciu 1200 mg
Fosfor 1200-1250 mg
Magneziu 300-360 mg
Fier 30 mg
Zinc 12-15 mg
Iod 220-175 μg
Seleniu 60-65 μg
Fluor 3 mg
-necesarul zilnic de fier este e 30 mg
-suplimentele cu fier nu se recomandă în trim. I
-în unele cazuri (gemelară, obezitate, etc.), necesarul de fier este de 60-100 mg/zi
-300 mg de fiersunt transferate fătului, iar 500 mg sunt necesare pentru creşterea hemoglobinei materne
-30 de grame de calciu sunt depozitate în sarcină; calciul şi fosforul pot fi mobilizate şi din scheletul matern
-zincul poate preveni o serie de afecţiuni materno-fetale
-în unele cazuri, idul poate preveni cretinismul neonatal
-cuprul, seleniul, cromul şi manganul sunt cofactori pentru o serie de enzime
Alimentele ce nu trebuie să lipsească
Laptele
Aportul suplimentar asigură aport de proteine, calciu, fosfor, tiamină, riboflavină şi niacină. Laptele integral aduce un aport de 150 de calorii per 250 ml, împreună cu colesterol şi grăsimi saturate; laptele degresat nu are aport lipidic şi conţine 150 de calorii per 250 ml, fiind astfel o alegere mai bună.
Alimente care conţin acid folic (μg)
Portocale (400/bucată), suc de portocale (820/180 ml), suc de ananas (440/180 ml), suc de papaya (400/180 ml), fasole uscată, cereale (fortificate sau nefortificate), pâine, paste orez.
Alimente care conţin fier
Soia, tofu, linte, fasole, fasole neagră, seminţe de dovleac uscate, seminţe prăjite de floarea soarelui, fulgi cereale, grâu, fulgi de ovăz.
Alimente care conţin calciu
Iaurt şi lapte de soia fortificate, tofu, soia, migdale, alune, spanac, broccoli, iaurt, lapte de casă, caşcaval elveţian, îngheţată.
Alimente care conţin vitamina D
Lapte de vacă, gălbenuş de ou, lapte de soia fortificat, fulgi de cereale fortificaţi.
Alimente care conţin vitamina B12
Drojdie, lapte de soia fortificat, fulgi de cereale fortificaţi, ouă, lapte de vacă.
Acizii graşi omega-3
EPA (acidul eicosapentanoic) şi DHA (acidul doceosahexanoic) sunt derivaţi din acidul alfalinolenic, găsit în ulei de migdale, ulei de soia, seminţe de in, legume cu frunze verzi, dar convertit insuficient în organismul matern; surse de calitate pentru cei doi acizi graşi şunt peştele, uleiul de peşte, fructele de mare, ouă fortificate cu DHA şi unele tipuri de alge, cu menţiunea că trebuie evitate speciile de peşte cu conţinut mare de mercur.
Alimente care conţin iod
Sarea iodată (cea mai bună sursă), peşte, alge, crustacee, unele ceaiuri.
Alimente care conţin zinc
Carnea conţine cantităţi crescute de zinc comparativ cu vegetalele, situaţie similară cu cea a fierului.
Sursele de proteine de calitatea întâi (conţin aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi în organism)
Carne, lactate, ouă, fasole uscată
Sursele vegetale conţin concentraţii mici de proteine de calitatea întâi, fiind necesar un aport relativ mare, nefavorabil datorită numărului mare de calorii, cu creştere excesivă în greutate.
Glucidele
Cele mai bune surse sunt cele de glucide ramificate, cu index glicemic mic (risc mai scăzut de efecte negative, în special prin solicitarea mai scăzută a secreţiei pancreatice de insulină).
Creşterea în greutate recomandată este de 12-12,5 kg pe parcursul sarcinii. Această creştere depinde însă şi de numărul de feţi.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
