Dubiosul mormânt al lui Mihai Viteazul fabricat în Teleorman. Cum au ajuns sute de oameni să meargă deja în pelerinaj

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Călugării de la Mănăstirea Plăviceni susţin că au găsit în perimetrul lăcaşului de cult oseminte pe care le-au autentificat ulterior ca fiind ale lui Mihai Viteazul. Deşi oamenii de ştiinţă resping categoric „adevărul“ monahilor, sute de oameni vin deja în pelerinaj în localitatea din Teleorman.

Mănăstirea Plăviceni din Teleorman, lăcaş religios ortodox aflat în ruină de aproape 200 de ani, a ajuns loc de pelerinaj pentru o mulţime de credincioşi convinşi că aici se află îngropat domnitorul Mihai Viteazul.

Stareţul mănăstirii, Teoctist Moldoveanu, şi călugării locului au fost primii care au lansat teoria misteriosului mormânt al voiedovodului Mihai Viteazul. Versiunea lor este că, în vara anului 2010, câţiva muncitori care lucrau la repararea lăcaşului ar fi dat foc unor surcele în curte. Când au încercat să stingă flăcările bătând cu lopeţile peste foc, pământul s-ar fi surpat. În acel loc a fost găsit un schelet uman fără cap. Din osemintele găsite, lipseau capul, claviculele şi coastele. Cum izvoarele istorice susţin că asasinii lui Mihai Viteazul au luat părţi din corp drept trofee, lipsa unor oase din schelet a reprezentat principalul argument de la care au plecat călugării în povestea mormântului ascuns al domnitorului.

„Certitudinea vine de la istoricii care au studiat lucrul acesta şi noi am găsit la istoricii din vremea lui Mihai Viteazul scrieri care atestă faptul că aceste oseminte coincid întru totul cu cele de la Câmpia Turzii. Noi am crezut iniţial că era o piviniţă. După ce am dat stratul de vegetaţie la o parte, am descoperit osemintele“, povesteşte stareţul Teoctist Moldoveanu.

Călugării susţin că, după descoperire, la faţa locului a fost adus un criminalist. „Un criminalist le-a inventariat şi filmat atunci, după descoperire. A săpat atunci mai mult în jos să vadă dacă se găsesc şi alte indicii. Nu s-au găsit. Indiciile sunt în  izvoarele istorice, care spun că aşa aratau osemintele lui Mihai Viteazul de la Turda. Ruina mănăstirii a fost părăsită aproape 200 de ani şi poate de aia nu s-a găsit mai devreme trupul lui Mihai Viteazul“, mai susţine stareţul.



Ce spune legenda mănăstirii

Legenda Mănăstirii Plăviceni este un alt argument pe care călugării îl aduc în susţinerea teoriei potrivit căreia la Plăviceni ar fi fost înmormântat Mihai Viteazul. Potrivit legendei, la sfârşitul secolului al XVI-lea, turcii au năvălit de-a lungul râului Olt ajungând la Plăviceni. Doamna Stanca, soţia voievodului, s-a ascuns de năvălitori într-un alun gros din pădurea de la Plăviceni.

image

Doamna a promis că, dacă va scăpa cu viaţă de furia turcilor, va ridica în locul alunului o mănăstire. S-a ţinut de cuvânt şi a ridicat în mijlocul pădurii lăcaş de cult cunoscut sub numele de Mănăstirea Alunişul. Mănăstirea este singura din ţară cu hramul Arhanghelui Mihail. Aceeaşi legendă, despre care vorbesc călugării, spune că după moartea domnitorului decapitat de turci în 1601, la Mănăstirea Plăviceni a fost adus, în mare taină trupul fără cap, fiind înmormântat în curtea lăcaşului de cult.

Aceeaşi legendă, despre care vorbesc călugării, spune că după moartea domnitorului decapitat de turci în 1601,  la Mănăstirea Plăviceni a fost adus, în mare taină  trupul fără cap, fiind înmormântat în curtea lăcaşului de cult.

Presupusul traseul ale osemintelor până în Teleorman

Potrivit cronicarului Istvan Szamoskozy (1570 -1612), după uciderea de pe Câmpia Turzii, trupul măcelărit al lui Mihai Viteazul a fost ascuns într-o groapă mică: ”Tăiat-au nemţii bucăţi mari de piele din trupul voivodului despuindu-i spatele şi coastele, umerii şi le-au oprit ca amintire. În cele din urmă, aşa scârbos cum era, l-au înmormântat nişte sârbi într-o groapă mică ca nu-l mănânce câinii”, scria cronicarul transilvănean Istvan Szamoskozy .

Stareţul mănăstirii Plăviceni susţine că, după un lung pelerinaj prin Ardeal, oasele ar fi fost aduse la Plăviceni. ”Pe 9 august la 1601 marele întregitor al ţării noastre a fost decapitat pe Câmpia Turzii. Capul a fost luat şi plimbat prin toată Europa ca drept dovadă că a fost decapitat, trupul a rămas de izbelişte pe Câmpia Turzii şi îngropat după 3 zile , măcelărit, ciopărţit  de către cei care luau din trupul lui câte o bucată spunând că au puteri miraculoase. A fost dus apoi la Alba Iulia, iar în jurul jumătăţii secolului al XVII-lea, osemintele au pleacat în Valahia Transalpină fără ţintă, fiind apoi găsite la Plăviceni în 2010, cu prilejul refacerii Mănăstirii Plăviceni, loc ctitorit de Doamna Stanca, soţia marelui voievod. Acesta este locul unde şi-a găsit liniştea marele voievod”, mai spune preotul.

image

Testul ADN lipseşte

Specialiştii remarcă însă că, în cazul unei descoperiri precum cea reclamată de călugări la Plăviceni, numai un test ADN poate confirma autenticitatea rămăşiţelor umane. Pentru confirmarea identităţii presupuse a decedatului este nevoie de un model de comparaţie pentru ADN: „Numai testul ADN poate confirma autenticitatea. Extragerea ADN-ului depinde de modul în care s-au conservat osemintele şi trebuie avut un model de comparaţie pentru a se stabili profilul genetic“, explică Marius Prodan, criminalist la IPJ Teleorman. Practic, ar fi fost nevoie de un urmaş al lui Mihai Viteazul, al cărui mostră ADN să fie comparată cu cea prelevată la Vlădiceni.

„Povestea de la Plăviceni este folclor“

Istoricii resping, de asemenea, ceea ce călugării de la Plăviceni promovează drept adevăr incontestabil. „Şansele ca osemintele de la Plăviceni să fie ale lui Mihai Viteazu sunt aproape zero. În primul rând, presupunând că Doamna Stanca l-ar fi îngropat acolo, nu văd de ce n-ar fi pus o piatră de mormânt ca să ateste acest lucru. În lipsa unui test ADN, nu se poate afirma că acelea sunt oasele domnitorului. Faptul că este vorba despre nu trup decapitat nu înseamnă nimic, poate fi o coincidenţă. Izvorele istorice explică cum a fost omorât. Despre ce s-a întâmplat cu trupul domnitorului după, nu există dovezi“, spune Gheorghe Marius Diaconescu, lector universitar la Universitatea Bucureşti.


Oameni veniţi la Plăviceni pentru parastasul lui Mihai Viteazul
 

image

Un domnitor, patru morminte

În România, există în prezent trei presupuse morminte ale lui Mihai Viteazul, pe lângă cel de la Mănăstirea Dealu (judeţul Dâmboviţa) unde s-ar afla capul voievodului. „Despre trup, unii spun că ar fi fost îngropat pe Câmpia Turzii, locul uciderii. Alţii spun că ar fi fost îngropat la Alba Iulia, în biserica ridicată pentru Mitropolia Transilvaniei, care a fost distrusă de austrieci. Mormântul de la Plăviceni este a treia variantă. Eu personal sunt sceptic că vreuna dintre aceste variante ar fi reală“, mai spune istoricul Gheorghe Marius Diaconescu.


Lucrare artistică montată la Plăviceni
 

image

„Noi îl considerăm sfânt“

Deşi autenticitatea osemintelor descoperite la Plăviceni nu poate fi probată, sute de credincioşi se adună anual acolo, pe 9 august (n.r. – data la care a fost asasinat Mihai Viteazul, în 1601), pentru a participa la evenimentele comemorative organizate. În 2013, la Mănăstirea Plăviceni, a fost ridicată o statuie reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi s-a lansat cartea „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate“, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii.

De atunci, vestea că în Teleorman se găseşte mormântul lui Mihai Viteazul s-a împrăştiat, iar credincioşii vin anual la parastas. „În fiecare an noi comemorăm ziua tăierii capului marelui Mihai Viteazul, pe care noi îl considerăm sfânt. Este cel care şi-a pierdut capul pentru noi, aşa cum Iisus şi-a dat viaţa pentru noi. A luptat din răsputeri pentru alungarea turcilor care voiau să faca din România un paşalâc. Ne simţim îndatoraţi să-l comemorăm“, mai spune stareţul.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite