De ce încă îşi bat românii copiii? 38% din părinţi cred că bătaia e ruptă din rai: taţii folosesc cureaua, iar mamele îşi lovesc pruncii cu lingura de lemn

Românii încă mai cred că bătaia e ruptă din rai. Un studiu realizat de organizaţia Savaţi Copiii arată că bătaia încă mai este aplicată ca metodă de educaţie pentru copii, deşi în România există încă din 2005 o lege care interzice acest lucru. Psihologii atrag atenţia că bătaia nu e deloc ruptă din rai, iar consecinţele corecţiilor fizice asupra dezvoltării copilului pot fi devastatoare.

Un număr îngrijorător de mare de părinţi români îşi cresc copiii pe principiul ”unde dă mama sau tata creşte” şi aplică violenţa fizică asupra copiilor ca şi modalitate de educaţie. Un amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor, realizat de organizaţia Salvaţi Copiii România , a scos la iveală faptul că zicala ” Bătaia e ruptă din rai” este la ea acasă în multe familii din România, în care cresc copii minori.

38% dintre părinţii intervievaţi au recunoscut că îşi abuzează fizic copiii. 63% dintre copiii intervievaţi au recunoscut că sunt bătuţi acasă de părinţi.

 20% dintre părinţi au apreciat pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului. 

Dincolo de ”urecheală” sau ”plezneală”, copiii intervievaţi au spus că sunt bătuţi cu băţul, nuiaua, cureaua sau lingura de lemn. Cureaua este instrumentul de ”corecţie” pe care îl folosesc taţii, iar lingura  de lemn este folosită de mame, îndeosebi de cele din mediul rural.

Cei mai expuşi violenţei sunt preşcolarii şi adolescenţii , a relevat amplul studiu realizat de Salvaţi Copiii.

Violenţa naşte violenţă

De ce părinţii continuă să folosească bătaia ca metodă de educaţie este o întrebare al cărei răspuns preocupă psihologi, sociologi sau medici.  Psihologii spun că bătaia  ca metodă de educaţie nu e invenţia românilor. ” În primul rând nu putem generaliza , nu românii îşi bat copiii, ci unii părinţi îşi bat copii. Cauzele sunt multiple. Adulţii au fost la rândul lor victime ale abuzului în familie şi violenţa naşte violenţă.  Modelul familiei tradiţionale  şi stim cu totii sintagmele " unde dă mama creşte" sau " bătaia e ruptă din rai" În alte situaţii, agresarea se petrece pe fondul consumului de alcool. Copilul poate nu a fost dorit de părinţi sau copilul provine dintr-o altă relaţie”, spune psihoterapeutul Adriana Neda.

Din cauza propriilor eşecuri, părinţii ajung să-şi pedepsească copiii

Tulburările psihice ale unor părinţi , problemele financiare,  relaţiile conflictuale dintre soţi pot fi alte motive pentru care în multe dintre familiile de români bătaia este folosită ca metodă de educaţie pentru copii. Părinţii cedează nervos şi îşi varsă ”oful” pe copii.Problemele părinţilor sunt în multe familii motiv de declanşare a agresiunilor fizice asupra copiilor. 

”Stima de sine scăzută, sentimentele de esec ale părinţilor,  relaţia conflictuală dintre părinţi sau comunicarea deficitara între membrii familiei pot fi motive care duc la declanşarea agresiunilor fizice , pedepsiţi fiind ca victime colaterale copiii”, mai spune psihoterapeutul.

Un copil bătut are toate şansele să ajungă un adolescent bătăuş, un tânăr violent sau un părinte care la rândul lui îşi va abuza copii. Psihologii atrag atenţia că asupra viitorului unui copil, bătăile încasate de la părinţi la vârste fragede pot  avea consecinţe devastatoare.

”Consecinţele abuzului indiferent de forma acestuia sunt devastatoare asupra dezvoltarii copilului, asupra personalităţii, asupra relaţiilor acestuia cu sine şi cu ceilalţi”, spune psihoterapeutul.

Copilul poate ajunge să se considere vinovat că a determinat părintele să aibă un asemenea comportament. ”Se creează chiar şi relaţie de dependenţă faţă de parintele agresor, de alienare. Copilul  îi găseşte scuze părintelui pentru comportamentul abuziv si se consideră vinovat ca a determinat părintele să aibă un astfel de comportament”, este de părere specialistul.

Riscuri : de la labilitate emoţională sau agresivitate la tendinţe suicidale

Un copil bătut ajunge să aibă sentimente de inferioritate în societate. Şansele ca el să ajungă un adult care îşi va agresa la rândul lui copiii sunt mari, spun psihologii. ”Labilitate emoţională, sentimente de insecuritate, timiditate sau indiferenţă, apatie, tulburări de atenţie, lipsa aspiraţiilor, randament scolar scazut sau nivel crescut de agresivitate. Tabloul riscurilor este extrem de vast. Consecinţele sunt numeroase şi  pot apărea atât în perioada agresiunilor, cât şi peste mulţi ani. Consecinţele pot fi devastatoare pe termen lung”, spune specialistul.

Copiii bătuţi sunt predispuşi la fuga de acasă

Un copil bătut este un copil trist şi are dificultăţi de relaţionare. ”Astfel de copii sunt predispuşi la episoade de fugă de acasă, absenteism şcolar, delincvenţă, consum de alcool, consum de droguri sau chiar tendinţe suicidare”, mai spune psihoterapeutul Adriana Neda.

Pentru părinţii care nu îşi pot controla pornirile violente asupra copiilor, specialiştii recomandă terapie. În ceea ce îi priveşte pe micuţii altoiţi părinţi, posibilităţile de apărare nu sunt foarte mari, în ciuda faptului că în România există o lege care interzice violenţa de acest gen.

În România, pedepsirea fizică a copiilor este interzisă prin lege

În România, există încă din 2005 o lege prin care folosirea pedepselor fizice asupra copilului este interzisă. În ciuda faptului că de zece ani o lege interzice bătaia, cazuri de copii agresaţi sunt semnalate periodic la Telefonul Copilului.

În prima jumătate a anului trecut, la Telefonul Copilului au fost înregistrate 1.314 de cazuri de abuz asupra copilului şi violenţă în familie,  32,50%  fiind cazuri de molestare fizică. 

Părinţii care îşi bat copii riscă, după legislaţia în vigoare, de la decăderea din drepturile părinteşti, până la închisoare.