Statuetă din bronz de acum 3.000 de ani, expusă timp de o lună la muzeul din Alba Iulia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Piesa este lucrată prin turnare în tehnica „cerii pierdute”, cu detalii anatomice reduse. Artizanul care a confecţionat-o a optat pentru o stilizare accentuată.

Piesa este minoră ca dimensiuni, dar majoră ca valoare şi artistică şi istorică”, susţine arheologul Horia Ciugudean, cercetător principal la Muzeul Naţional al Unirii. Statueta miniaturală din bronz a fost descoperită în timpul cercetărilor arheologice din anul 1979, în situl preistoric de la Teleac, aflat la câţiva kilometri de Alba Iulia. Piesa reprezintă un un cal puternic stilizat.

„Cel mai probabil, piesa a avut rolul de pandantiv, pentru că greabănul calului este străbătut de o perforaţie,  care indică  faptul că piesa era atârnată. Este posibil să fi fost parte componentă a harnaşamentului unui călăreţ“, explică cercetătorul.

Din punct de vedere istoric, statueta este o dovadă a legăturilor spaţiului carpato-balcanic cu zona de stepă răsăriteană. Piesa are şi valenţe artistice remarcabile. Potrivit specialistului citat, tehnica redării stilzate a siluetei calului trimite la arta bronzurilor traco- cimeriene, considerată o culme a prelucrării bronzului la începutul mileniului întâi î. Hr.

image

Prin tehnica de realizare a piesei, artizanul de acum 3.000 de ani a reuşit să îmbine influenţe locale, din Carpaţi, cu cele ale artei animaliere din zona nord-pontică şi caspică. Ipoteza este susţinută de descoperirea unui grup de statuete în Armenia. Acest lucru ar putea indica şi faptul că pantativul de la Teleac este un import din această zonă. Singura analogie existentă pe teritoriul României este căluţul de bronz descoperit într-un mormânt tumular la Bujoru (jud. Teleorman), datat tot în secolul VIII î. Chr. Statueta poate fi văzută la Muzeul Naţional al Unirii, până la sfârşitul lunii în curs, în cadrul proiectului „Exponatul lunii“. 

Situl presistoric de la Teleac

Aşezarea de la Teleac, datată la sfârşitul epocii bronzului,  este considerată de arheologi la fel de importantă ca Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos.

Prin suprafaţa pe care se întinde, de peste 30 de hectare, aşezarea de la Teleac este considerată  cea mai mare locuinţă princiară ridicată în preistorie în Europa Centrală şi de S-E, cercetată până acum. „Reşedinţa princiară de la Teleac acoperă o realitate a Europei epocii bronzului, a aşezărilor înconjurate cu şanţuri, valuri de pământ şi fortificaţii din lemn, unde-şi aveau reşedinţa conducătorii unor uniuni tribale. Cel mai probail aici ne aflăm în faţa unei reşedinţe care acoperea  o bună parte a centrului şi sudului Transilvaniei, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul, asigura controlul resurselor de sare de pe valea Mureşului, şi a celor de aur, argint şi cupru din Munţii Apuseni“, a explicat Horia Ciugudean. Prin datarea cu carbon s-a stabilit că la Teleac a existat o locuire neîntreruptă timp de 500 de ani, între secolele XI-VII î.Ch.

Situl arheologic de la Teleac a fost inclus şi  într-un amplu proiect internaţional de cercetare ştiinţifică, „Forging Identities“,  finanţat de Uniunea Europeană.(Articol scris de Nicu Neag)

 

Alba Iulia



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite