Sala Unirii din Alba Iulia are nevoie de peste 1 milion de euro pentru finanţarea lucrărilor de restaurare
0
Sala Unirii din Alba Iulia, monument de o importanţă hotărâtoare pentru istoria României, care a găzduit la 1 Decembrie 1918 şedinţa Marii Adunări Naţionale ce a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, are nevoie de investiţii urgente pentru restaurare. Valoarea lucrărilor se ridică la mai mult de 1 milion de euro.
Clădirea în care, în urmă cu 97 de ani, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937, are nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, de lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuirea tâmplăriei şi de refacerea interiorului. Valoarea lucrărilor se ridică la 1,2 – 1,3 milioane de euro. Reprezentanţii instituţiei speră să obţină bani pentru finalizarea lucrărilor până în 2018, când se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire.
„Toată sala va fi renovată. În primul rând va fi reabilitată, pentru că acoperişul nu este în condiţii bune, va avea probabil centrală propire, se va reface expoziţia, va fi o altă tematică şi se vor refuncţionaliza anumite spaţii. Probabil se va şi mansarda, iar spaţiul expoziţional pe care îl avem noi acum în aripa de nord şi la subsol va avea o altă tematică. Vom renunţa la etnografie şi vom face una legată de lupta românilor pentru emancipare naţională şi de formare a statului naţional, unitar şi indivizibil România, un memorial al unirii”, a declarat directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. Proiectul are în vedere şi reconstituirea picturii originale realizate de pictorul francez Pierre Bellet. ”Pictura de acum este din 1992. Noi am descoperit în urmă cu patru-cinci ani pictura originală, a francezului Pierre Bellet, o pictură deosebită, care în prezent este în restaurare la Sibiu. Pictura e pe pânză aplicată pe suport de lemn. Vom pune din nou pictura originală, cea a lui Bellet”, a afirmat, pentru Agerpres, directorul instituţiei.
Proiectarea lucrărilor este aproape de finalizare, urmând ca în perioada următoare să se scoată la licitaţie executarea investiţiei. ”Noi estimăm ca valoarea întregii investiţii să se ridice undeva la până într-un milion şi jumătate de euro, probabil 1.200.000 — 1.300.000 de euro. Dacă toate lucrurile decurg normal, noi sperăm ca la 1 Decembrie 2016 să reinaugurăm Sala Unirii”, a mai afirmat directorul Gabriel Rustoiu. Clădirea Sălii Unirii din Alba Iulia, ridicată în perioada anilor 1898 – 1900 este locul în care în anul 1918 s-a semnat Actul Unirii Transilvaniei cu România, având valoarea unui simbol naţional de mare însemnătate pentru toţi românii. Sala Unirii găzduieşte steaguri purtate de delegaţiile sosite la Alba Iulia cu ocazia Marii Uniri, biroul avocatului orădean Aurel Lazăr, la care a fost redactată proclamaţia de autodeterminare a românilor transilvăneni precum şi o serie de documente de mare însemnătate emise cu prilejul marelui eveniment.
Clădirea era cunoscută ca şi Cazina Militară, fiind locul în care se ţineau serbări şi baluri. A fost aleasă ca şi loc în care să se întrunească, în 1 Decembrie 1918, cei 1.228 delegaţi fiindcă era cea mai mare clădire din Alba Iulia care putea găzdui un asemenea număr de oameni. În clădirea Sălii Unirii mai există şi o importantă şi valoroasă expoziţie de etnografie. Pe lângă importanţa de nivel naţional, Sala Unirii este în acelaşi timp un edificiu reprezentativ pentru Alba Iulia şi judeţul Alba, iar accesul este gratuit, persoanele interesate să o viziteze fiind scutite de plata unui tarif. Deocamdată, la această clădire au fost executate doar lucrări de reparaţii curente.
Sala Unirii în anul 1972
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea este din nou modificată. Pictura pe pânză este înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Cele mai recente intervenţii au avut loc după 1989, când a fost înlocuită pictura şi, deasupra şemineelor, a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. În 2014, Sala Unirii, în care accesul este gratuit din 2012, a fost vizitată de peste 80.000 de persoane.
Citiţi şi:
Revoluţia de la Cugir, între revolta populară şi crimele comise la Miliţie
Se încarcă comentariile...
