FOTO Resetarea trecutului: ce nume au primit străzile oraşului Alba Iulia prin „furia reformistă“ din comunism

Imagine a cartierului Cetate din Alba Iulia in perioada comunista/Sursa Facebook-Alba Iulia in imagini

Un barometru al schimbărilor politice din ultimii 100 de ani poate fi nomenclatorul străzilor. Foarte puţine sunt arterele din Alba Iulia care au rezistat personalizării mai mult sau mai puţin politice, rămânând neschimbate de-a lungul anilor. „Furia reformistă“ s-a aplicat din plin în perioada regimului comunist.

Una dintre preocupările regimului comunist instalat în România, în urma alegerilor trucate din 1946, a fost să şteargă din memoria oamenilor personalităţile trecutului mai apropiat. Ne referim la membrii Casei Regale; personalităţi ale bisericii, politice şi militare româneşti active în perioada dintre cele două războaie mondiale; denumirile provinciilor pierdute după cel de-al doilea război mondial, Basarabia, Bucovina.Potrivit unui studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Naţional al Unirii, după venirea comuniştilor la putere, străzile din Alba Iulia au primit denumiri legate de evenimente şi personalităţi ale mişcării socialiste şi comuniste: Karl Marx, Dobrogeanu Gherea, 23 August, 30 Decembrie, Republicii etc

  De la Calea Regală la Karl Marx şi MIhai Viteazul

Strada principală de la podul Mureş şi până la actuala piaţă Brătianu, fostă Regimentul 5 Vânători, a primit denumirea de strada Republicii. Aceeaşi arteră între Piaţa Brătianu şi magazinul Unirea s-a numit Armata Roşie, apoi strada Ardealului, iar în continuare până la ieşirea din oraş strada Tudor Vladimirescu, în loc de Regimentul 24 Dorobanţi.

În cartierul Maieri, strada Mănăstirii a devenit a Ceferiştilor, iar Episcop Atanasie a fost redenumită a Proletarilor. Strada Franciscanilor a fost botezată Partizanilor. La est de Cetate fosta stradă a Încoronării s-a populat şi a primit denumirea de Dobrogeanu Gherea, iar mai departe de la Cimitirul eroilor până în Cetate a fost transformată în Bulevardul 6 Martie. Până în 1960, au prins contur şi străzi noi: Viilor, Vasile Vasilescu, schimbată în strada Cetăţii, Crişan, fostă Cehov.

Spre nord-vest de Cetate s-au închegat străzile: Aurel Vlaicu, Merişor, 9 Mai, Pavlov şi Avântului. Strada Foto Oraşul Alba Iulia în perioada comunistă Roşiorilor a devenit Calea Moţilor. Strada Dobrogeanu Gherea a continuat cu strada Decebal până la fosta Gară Mică, apoi cu Nicolae Bălcescu, fosta stradă Regele Ferdinand, până în Calea Moţilor. Paralel cu acestea erau strada Progresului, fost Banu Mihalcea şi Zorilor, fostă strada Canalului. Perpendicular pe acestea se aflau strada Luminii, Decebal şi strada Şipotului, fostă a Bucovinei. În continuare spre nord a rămas strada Vasile Alecsandri, iar lângă acesta au apărut străzile noi: Doinei, Tolstoi şi Oborului.

În partea de est, General Eremia Grigorescu a devenit strada Primăverii, iar Regina Maria a primit denumirea de 30 Decembrie. Strada Andrei Mureşanu a fost numită Ogorul Nou, dar s-a revenit la vechea denumire. Perpendicular pe acesta şi-au păstrat denumirile vechi următoarele străzi: George Coşbuc, Simion Bărnuţiu, Eminescu, Mărăşti, Zidarilor şi Florilor. Au apărut strada Tribunalului, iar paralel cu aceasta fosta Stradă Nouă a căpătat denumirea de Trandafirilor. Strada Ion Arion a primit denumirea de strada Crinului. Fosta stradă Nicu Filipescu s-a numit Teilor, iar Călăraşi a rămas neschimbată. Tot cu aceleaşi denumiri au rămas Bucureşti şi Avram Iancu.

In cartierul Lipoveni: Sf. Nicolae a devenit strada Gheorghe Doja, strada Decebal s-a numit a Lipovenilor, iar strada Crucii a devenit Popa Laurean. În această zonă au rămas cu denumirile vechi arterele Mărăşeşti, Morii, Ampoiului, Libertăţii, Oituz, Avram Iancu şi Livezii. Artera principală care străbătea Cetatea, fostă Cale Regele Ferdinand, a fost denumită Carl Marx până în 1968. Atunci, la intervenţia Muzeului Unirii, i s-a schimbat denumirea în Mihai Viteazul. În Cetate fosta stradă Micu Klein a primit denumirea de Unirii, Horea, Cloşca şi Crişan s-a numit Română, Pincipesa Ileana a primit numele de Ecaterina Varga, Axente Sever a devenit a Păcii, iar strada Mitropolit Şaguna a primit denumirea de Bibliotecii.

Alba Iulia în 1965: 62 de străzi şi 14.177 locuitori

Schimbări de nume au înregistrat şi pieţele oraşului. Piaţa General Berthelot a primit denumirea de 23 August, actuala I.C. Brătianu. Piaţa Mihai Viteazul din centrul oraşului a primit denumirea de Piaţa 1 Mai, actuala Iuliu Maniu. A apărut în plus Piaţa Eroilor, unde se afla monumentul eroului sovietic care a primit denumirea de Piaţa Naţiunii, iar acum se numeşte Piaţa Alexandria, după numele oraşului din Italia înfrăţit cu Alba Iulia. Potrivit studiului citat, în 1965 numărul străzilor din Alba Iulia era de 62, raportate la populaţie de 14.1776 locuitori. „O mare dezvoltare urbanistică a avut loc după 1968, când Alba Iulia a redevenit capitala judeţului Alba, reînfiinţat după 17 ani, timp în care a fost capitala unui modest raion la periferia Regiunii Hunedoara. Oraşul s-a dezvoltat în special spre vest spre Platoul Romanilor, la nord în zona Stadionului şi cartierul Ampoi. Toate străzile care în proiectul din 1938 erau însemnate cu litere cu primit denumiri neutre de copaci, flori şi animale“, susţine istoricul Gheorghe Anghel.

Astfel strada A s-a numit Avântului, apoi în continuare Brânduşei, Brădişor, Bujorului, Crizantemelor, Cameliei, Cireşului, Energiei, Fântânelelor, Ghioceilor, Gladiolelor, Iederei, Jderului, Lalelelor, Luceafărului, Luminiţei, Margaretelor, Muşeţelului, Mesteacănului, Macului, Narciselor, Poligonului, Rozelor, Sinaia, Toporaşilor, Ulmului, Vişinului, Vulturului, Vânătorilor, Violetelor etc. În zona Stadionului au apărut străzile: Craiovei, Muncii, Merişor, în cartierul Ampoi strada Arieşului, Orizontului, Constructorilor, iar de la podul Ampoiului spre Teiuş, strada Clujului. Spre sud de Cetate au apărut străzile Izvorului, Dealul Furcilor, în jurul Cetăţii strada Apulum la nord, iar la sud strada Gemina, impropriu denumită la început cartierul Carolina.
 

Furia reformistă“ s-a reactivat după Revoluţia din 1989

Denumirea arterelor s-a modificat de mai multe ori, ceea ce a implicat de fiecare dată şi shimbarea actelor de identitate. Au fost redenumite şi străzi care au purtat acelaşi nume de peste un secol, ca de exemplu a Ampoiului. Altele au primit denumiri ale unor personalităţi care nu au avut niciodată legături cu Alba Iulia, ca de exemplu Alexandru cel Bun şi Mircea cel Bătrân. În schimb, nicio arteră nu aminteşte de Ioan Băcilă, fost viceprefect al lui Avram Iancu sau Florin Mederea, comandantul Gărzii Naţionale din Alba Iulia în 1918.

În 1999 s-a propus schimbarea denumirilor la 78 de străzi ale oraşului Alba Iulia, dar ulterior s-a revenit parţial la vechile nume. Unele artere poartă şi astăzi tăbliţe cu denumirile vechi sau ambele nume. Efectele schimbărilor repetate ale numelor de străzi: generaţii diferite de locuitori se „agaţă“ de denumirile văzute pe tăbliţă în copilărie sau de când s-au mutat pentru prima dată pe artera respectivă. (Articol scris de NICU NEAG)

→

Imaginea 1/15: vederi alba