Gabriel Bălăeasa (24 de ani) din Piatra Neamţ, Mihai Emil Picoş (27 de ani, foto jos) din  Alba Iulia şi Gábor Fábián (25 de ani) din Tîrgu Mureş au fost condamnaţi fiecare la câte 3 ani de închisoare cu suspendare.

Fiecare dintre cei trei inculpaţi a primit patru condamnări distincte: 2 ani de închisoare pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, 2 ani de închisoare pentru accesul, fără drept, la un sistem informatic, 1 an şi 4 luni de închisoare pentru modificarea, ştergerea sau deteriorarea date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, respectiv 2 ani de închisoare pentru infracţiunea de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic. Fiecare dintre cei trei membrii au grupării Anonymous Româna a primit 7 ani şi 4 luni de închisoare. Dacă adunăm toate pedepsele rezultă, în total, 22 de ani de închisoare.

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au decis, însă, potrivit legii, aplicarea pedepsei cele mai grele de 2 ani de închisoare, care a fost sporită, pentru fiecare inculpat, cu 1 an. Condamnarea finală este de 3 ani de închisoare, suspendată pe o perioadă de încercare de 6 ani. Gabriel Bălăeasa, Mihai Emil Picoş şi Gábor Fábián au recunoscut săvârşirea faptelor şi au fost judecaţi după probele administrate în faza de urmărire penală. Acest lucru a permis aplicarea unor pedepse sub minimul prevăzut de legislaţia în vigoare. Infracţiunea de iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat a fost analizată în raport cu cea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, în cazul căreia minimul pedepsei este de 3 ani de închisoare. Sentinţa Judecătorie poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Date cofidenţiale sustrase din site-uri

Cei trei tineri au fost trimişi în judecată la începutul lunii noiembrie 2012 de procurorii DIICOT. Anchetatorii au precizat la vremea respectivă că aceştia sunt acuzaţi de terorism cibernetic. Liderul grupării a fost identificat ca fiind inculpatul Gabriel Bălăeasa, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile „lulzcart, anonsboat, anonsweb sau cartman”.

Potrivit DIICOT, acesta, împreună cu inculpaţii Fábián Gábor şi Picoş Mihai Emil, au desfăşurat o vastă activitate infracţională de criminalitate informatică, constând în accesarea ilegală a sistemelor informatice, sustragerea de date confidenţiale sau nedestinate publicităţii, precum şi publicarea în mediul on-line a acestor date. Bazele de date confidenţiale/clasificate vizate erau de predilecţie administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România cât şi din străinătate.

Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc, explică DIICOT. După compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip „Deface”, constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri.

30 de site-uri „atacate informatic”

Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate/transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking. Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 30 de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă. Activitatea infracţională a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi implementării de noi măsuri de securitate.

Printre site-urile „atacate informatic” sunt: DIICOT, Primăria Alba Iulia, Primăria Bacău, IPJ Alba, Departamentului de Luptă Antifraudă, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Inspectoratul Şcolar Neamţ, Primăria Bucureşti, Direcţia de Strategii Guvernamentale, Bursa Română de Mărfuri, etc. Pe cele mai multe dintre site-urile „sparte” au scris diferite mesaje. De exemplu, pe site-ul Primăriei Alba Iulia au cerut demisia primarului Mircea Hava.

Majoritatea părţilor vătămate nu s-au constituit părţi civile. Gabriel Bălăeasa a fost obligat la plata unor despăgubiri civile de 3.069 lei către Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi a unor daune morale în valoare de 10.000 de lei faţă de Asociaţia Naţională a Cadelor Militare în REzervă şi Retragere „Alexandru Ioan Cuza”.