FOTO Osemintele a trei luptători anticomunişti, deshumate de arheologi la Cricău, în Apuseni. Povestea grupului de partizani condus de Ştefan Popa
0
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a a făcut publice rezultatele campaniei de investigaţii arheologice desfăşurată în perioada 22-23 august 2017 pe teritoriul comunei Cricău din Alba. Acţiunea a constat în deshumarea rămăşiţelor pământeşti a trei luptători anticomunişti.
Investigaţia arheologică ca obiectiv deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe şi cadre operative ale Securităţii.
Potrivit IICCMER, între organizaţiile de rezistenţă armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formaţiunea condusă de studentul Ştefan Popa, care a acţionat în partea de sud-est a Munţilor Apuseni, având create reţele de susţinere în satele situate la nord de Mureş, în zona dintre Aiud şi Teiuş. Conducătorul grupării a susţinut ideea unirii tuturor formaţiunilor anticomuniste din zonă într-o organizaţie unică şi puternică, indiferent de orientarea ideologică a acestora. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra-Groşi, jud. Alba, când organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit să scape din acea înfruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securităţii l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ştefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.
Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate trupe de securitate şi numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu. În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi adăpostul principal. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, sub Muntele Piatra Craivii, în locul numit Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, aceştia au fost surprinşi şi atacaţi în timp ce se aflau într-o locuinţă sezonieră, în urma confruntării armate trei fiind omorâţi şi doi luaţi prizonieri. Între cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducătorul organizaţiei, alături de care au fost împuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim.
Cadavrele victimelor au rămas pe teren, sub pază, vreme de mai multe zile, fiind înhumate de un localnic într-o groapă comună, săpată într-o pădure, nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi. Mormântul nu a fost niciodată marcat la suprafaţa solului, locul fiind stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj preliminar efectuat în cursul lunii iunie.
Victimele au fost înhumate într-o groapă săpată superficial pe o pantă de deal, adâncimea medie a acesteia fiind de cca. 0,50 metri. Trupurile au fost aşezate în groapă unul lângă altul, două fiind culcate pe spate şi unul, cel din mijloc, pe burtă, toate fiind dispuse pe direcţia NV-SE cu capetele orientate spre sud-est. Scheletele se aflau într-o stare precară de conservare, multe din componentele osoase fiind dizolvate şi dispărute. După încheierea cercetării arheologice s-a procedat la depistarea şi înregistrarea probelor criminalistice, operaţiune înfăptuită de către subcomisarul de poliţie Paul Zachiu din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba. Au urmat observaţiile şi constatările medico-legale asupra scheletelor după care, sub supravegherea medicului legist, Raluca-Maria Matei, s-a trecut la demontarea şi extragerea osemintelor, acestea fiind ambalate şi predate Serviciului de Medicină Legală Alba pentru efectuarea ulterioară a investigaţiilor de specialitate.
Cercetarea arheologică a fost efectuată de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza. Investigaţiile au avut loc în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate. Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Cricău (primar Emil Lupşan), Parohia Ortodoxă din Cricău (preot Petru Medruţ) şi de către rudele şi urmaşii victimelor.
Biografiile victimelor:
1. ŞTEFAN POPA. Născut la 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxă, necăsătorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, născut în Măhăceni, şi Victoria Crişan, născută în Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud şi al unei Şcoli Militare din Bucureşti. A fost ofiţer în Armata Regală şi veteran de război. La începutul carierei militare a fost instructor la Şcoala Militară de Subofiţeri de Infanterie din Lipova. În 1942 se afla într-un centru de instrucţie situat în zona oraşului Cernăuţi, iar în 1944 îl regăsim ca sublocotenent în cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. După terminarea războiului şi întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, şi-a manifestat sub diferite forme opoziţia faţă de regimul politic instaurat în ţară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranţă, fiind dat în urmărire pe ţară. Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munţii Apuseni, în zona Vârfului Capra din apropierea comunei Întregalde, punând bazele unui grup de rezistenţă armată anticomunistă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.
2. NICOLAE MOLDOVAN. Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuş, jud. Alba, de religie greco-catolică, fiul lui Aurel şi Ana. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud şi a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ştefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea, absolventă a Facultăţii de Medicină din Cluj, promoţia 1948, având împreună doi copii.
3. CORNEL PASCU. Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion şi Maria, de religie greco-catolică, necăsătorit. Absolvent al Şcolii Normale după care a funcţionat ca învăţător în satul Ghioncani din com. Întregalde. A satisfăcut stagiul militar, eliberându-se din armată cu gradul de sergent. Era membru P.N.Ţ. din 1939, iar după 23 august 1944 a militat pentru reorganizarea partidului în zonă. Ca urmare a activităţii sale politice a fost exclus din învăţământ şi condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Dabija. A participat la lupta de la Bistra-Groşi unde a reuşit să scape din încercuirea Securităţii, refugiindu-se împreună cu Ioan Scridon în zona unde se aflau cantonaţi membrii organizaţiei lui Ştefan Popa.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.
Se încarcă comentariile...
