FOTO „Ceauşescu ura golful“: afirmaţia pentru care inginerul care a „construit“ judeţul Alba a dat explicaţii la Securitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioan Bolog, inginerul care a dat explicaţii la Securitate pentru discuţia avută cu profesorul de golf Paul Tomiţă
Ioan Bolog, inginerul care a dat explicaţii la Securitate pentru discuţia avută cu profesorul de golf Paul Tomiţă

Discuţia dintre Paul Tomiţă şi inginerul care a „construit“ judeţul Alba, Ioan Bolog, a fost surprinsă de „supraveghetorul“ de serviciu în casa profesorului de golf din Pianu de Jos, judeţul Alba, care era înţesată cu microfoane de Securitate.

În această vară s-a împlinit un secol de la naşterea unei mari personalităţi a sportului românesc, profesorul de golf Paul Tomiţă, şi 10 ani de la moartea sa.

„Am avut privilegiul să-l cunosc, să-i stau în preajmă să-i ascult, fascinat, povestea vieţii sale. O viaţă de om ocrotit de Dumnezeu. Paul Tomiţă era foarte credincios şi provenea dintr-o familie de ţărani crescuţi şi ei, în credinţa strămoşească. Deşi a trăit aproape o jumătate de secol în Bucureşti, deşi avea faima adusă de practicarea golfului, deşi se aflase în compania unor mari personaje ale istoriei româneşti, în anturajul diplomaţiilor străini, Paul Tomiţă a rămas, în tot ceea ce a făcut, un ardelean neaoş. A fost, fără să exagerez, un mare patriot, un împătimit iubitor al neamului românesc, al ţării sale“, aşa îl descrie Ioan Bâscă, membru fondadtor al Clubului de golf „Paul Tomiţă din Pianu de Jos.

Paul Tomiţă se născuse în 1914; trăise momentele de prosperitate ale României interbelice; făcuse frontul în Rusia; cunoscuse trei dictaturi: Carol al II-lea, Antonescu şi regimul comunist; fusese profesorul de golf al regelui Mihai şi a reginei mamă; îl cunoscuse pe Petru Groza şi pe Ceauşescu; a stat la masă şi pe terenul de golf cu ambasadori acreditaţi la Bucureşti; a cunoscut perioada post decembristă şi noua democraţie. „Profesorul avea un extraordinar simţ al realităţii, era un fin observator al vieţii cotidiene, dădea verdicte tranşante asupra evenimentelor din trecut sau din prezent. Era un tip vioi, viguros. Viaţa în aer liber îi dăduse o alură de sportiv, o supleţe pe care şi-a păstrat-o până la trecerea în eternitate“, mai spune Ioan Bâscă.

După ani de zile în care a fost profesor titular de golf la „Country Club” Bucureşti, în 1975 a fost pensionat forţat de regimul comunist şi s-a stabilit la Pianu de Jos, împreună cu soţia. Revenirea în comuna natală nu a fost sinonimă cu o retragere din activitate,  ci un nou început pentru cel care spunea  „golful este viaţa mea, este totul pentru mine”.

Discuţia despre „regim“, înregistrată de Securitate

Ulterior, l-a cunoscut pe inginerul Ioan Bolog, fost director la Intreprinderea Judeţeană de Construcţii Montaj, funcţie din care a coordonat, practic, derularea majorităţii lucrărilor edilitare şi de infrastructură din judeţ, înainte de 1989. A coordonat construirea a peste 40.000 de apartamente în toate oraşele judeţului Alba,  7 spitale, 26 de şcoli, 36 de grădiniţe, 6 cinematografe şi 5 hoteluri. A condus, de asemenea, lucrările la Casa de Cultură a Sindicatelor, la stadionul Cetate din Alba Iulia precum şi la alimentarea cu apă din râul Sebeş a oraşelor Alba Iulia, Blaj, Teiuş, Aiud şi Ocna Mureş

Buni prieteni, Paul Tomiţă şi Ioan(Jean) Bolog, vorbeau despre multe lucruri în casa profesorului din Pianu. „Într-o zi discutară despre regimul communist. Paul Tomiţă i-a spus: «Ceauşescu ura golful. Nu-i plăcea că diplomaţii se întâlneau la Clubul de la Băneasa pe terenul de golf. Acolo, în natură, nu puteau fi ascultaţi».  Discuţia s-a deplasat spre cabinetul doi, iar Jean Balog s-a referit la influenţa proastă pe care o are Elena asupra lui Nicolae Ceauşescu. În ziua următoare, Jean Balog – care era directorul I.J.C.M. Alba – este chemat de securistul care-l avea în supraveghere. Aceste îi pune o casetă pe care era imprimată întreaga discuţie din casa de la Pianu, care era înţesată cu microfoane. Din ziua aceea, după ce i-a relatat profesorului cele întâmplare – undeva în grădina casei – cei doi n-au mai vorbit de politică decât la vânătoare. O pasiune comună care le oferea şi siguranţa convorbirilor.“, povesteşte Ioan Bâscă pentru revista „Dacoromania“

Inginerul Bolog a scăpat de „mâna dură“ a Securităţii, cel mai probabil, pentru că era un director apreciat de conducerea Partidului Comunist. Fostul director a avut totuşi emoţii, pentru că, la o săptămână de la vizita la Securitate a fost chemat la Bucureşti, împreună cu primul secretar al judeţului, chiar la cabinetul doi(n.r. biroul Elenei Ceauşescu). Spaima directorului a trecut doar în momentul în care a aflat că se discutau probleme legate de planul de construcţii de locuinţe în judeţul Alba. Caseta cu înregistrarea din casa profesorului de golf a rămas la „supraveghetorul de serviciu”.

Portret în „Washington Post”

La moartea profesorului de Golf, în 2004, Bill Crawford jr. din Serviciul Comercial SUA, Washington D.C. îi face un remarcabil portret în prestigiosul ziar „Washington Post” din 24 iulie 2004.  „Paul Tomiţă a murit miercuri, 21 iulie şi a fost înmormântat la 23 iulie în Pianu de Jos, Transilvania, România. Persoane din comunitatea diplomatică din Washington, care au fost în România, îşi pot aduce aminte de Paul „profesorul de golf”, de vreme ce acesta şi-a petrecut viaţa predând lecţii de golf comunităţii diplomaţilor şi oamenilor de afaceri din Bucureşti de la jumătatea anilor ’30 până în 1975 la Cubul Diplomatic. După pensionarea sa s-a întors în Transilvania natală în  singurul loc unde ştia că poate juca golf, poate vâna şi pescui. Paul a învăţat golf în Bucureşti de la un jucător profesionist francez, apoi de la unul englez, înainte de a-şi câştiga statutul în Marea Britanie, devenind profesorul de golf al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Maria. A crescut cu fiul lui Carol al II-lea, Mihai, cel care a devenit mai târziu Regele Mihai I al României. Cei doi  au păstrat legătura, Regele Mihai trimiţându-i o felicitare cu ocazia aniversării a 90 de ani. Paul Tomiţă a supravieţuit atât germanilor în al Doilea Război Mondial convingându-i să nu treacă cu tancurile peste terenurile sale de golf, cât şi comuniştilor timp de 50 de ani (găsind modalităţi prin care să continue să predea golf, împotriva prejudecăţilor faţă de acest sport). Paul a iubit golful, i-a plăcut să joace golf să  predea şi a vrut ca toată lumea să iubească acest sport“.

Moştenirea de la Pianu de Jos

Pe Paul  Tomiţă vârsta nu l-a oprit niciodată. După 1989, a început să construiască un teren de golf lângă Alba Iulia, în preajma satului său iubit, Pianu de Jos. Aici, ca un testament al pasiunii sale  pentru golf, există „Terenul şi Clubul de golf Paul Tomiţă”. Este singurul teren din România cu 18 găuri, lungimea traseelor fiind diferită, respectiv 5.847 metri lungime circuitul masculin şi 5.148 metri lungime cicuitul feminin. În fiecare an,  aici au loc numeroase campionate. Sezonul este deschis din luna aprilie până în luna octombrie, perioadă în care se desfăşoară competiţii şi cursuri.

(Articol scris de NICU NEAG)

Legenda Julietei din Transilvania, mireasa bogată al cărei buchet s-a transformat în ziua nunţii în cruce de piatră

Povestea bombardierului american prăbuşit în 1944 în Munţii Cugirului

FOTO Grotele în care s-au ascuns „haiducii anticomunişti” pe Muntele Mare

Alba Iulia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite