Cum au fost organizaţi cei 100.000 de români veniţi în 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise“

Programul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost stabilit de un „comitet aranjator“. Organizatorii au acordat o atenţie sporită traseului pe care trebuiau să-l urmeze miile de români pentru a ajunge pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul Parc al Unirii.

„Programul marei adunari constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care se va ţinea Dumnecă, 1. Dec. st.n (18 Novembre st.v.) 1918“ a cuprins trei puncte. Partricipanţii erau anunţaţi că „serviciul divin va începe la orele 7 dimineaţa“. Deschiderea Adunării Naţionale era planificată pentru ora 10, în casina militară din Cetate, actuala Sală a Unirii. Cel mai important punct, al treilea, din program era „cetirea rezoluţiunei votată şi propusă de conferinţa prealabilă a marelui sfat naţional“.

Ultimul punct presupunea dezbaterea articolelor Hotărârii de Unire, document în nouă puncte, conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România. Fără banchete şi mese comune Organizatorii au acordat o atenţie sporită organizării miilor de oameni ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“.

Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea că „banchete şi mese comune nu vor fi“. Regula avea o excepţie pentru cei veniţi de departe, pentru care „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

Participanţii erau anunţaţi că intrarea în Cetatea ridicată de austrieci pe spatele iobagilor români, între 1715-1738, se făcea pe porţi şi că locul de întâlnire era pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul platou din faţa Catedralei Încoronării. Programul se încheia cu o invitaţie: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise. Veniţi deci şi-l atingeţi cu pasul vostru, ca sa simtiţi fiorul ce l-a mişcat odată pe marele voivod cu numele de arhanghel, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, pe craiul munţilor Avram Iancu, şi pe toţi cei care au început şi lucrat la realizarea visului de veacuri, pe care noi cei de azi îl vedem şi salutăm, ca pe răsătitul cel mai strălucit, al celei mai senine zile a neamului românesc“. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 100 de ani, care a decis Unirea Transilvaniei cu România, au venit 100.000 de români.