Crimele din Castelul Martinuzzi. Legenda despre împărăteasa Maria Tereza care-şi omora în chinuri iubiţii după amor

Publicat: 27.09.2016 05:06

Ultima actualizare: 06.08.2022 00:09

Ruinele castelului amintesc de legendele de groază care au fost transmise din generaţie în generaţie

Castelul Martinuzzi din comuna Vinţu de Jos, reprezintă una dintre cele mai celebre ruine din Transilvania. Trecutul monumentului se întrepătrunde cu istoria conducătorilor imperiului Austro-Ungar şi cu personalitatea împărătesei Maria Tereza. Despre celebra împărăteasă s-au ţesut legende, una mai şocantă decât cealaltă, pe care la ceas de seară, bătrânii din zonă încă le povestesc.

Doar câteva dintre aceste poveşti au putut fi confirmate de către istoricii care s-au ocupat de studiul trecutului de aproape o jumătate de mileniu a misteriosului castel. Unul dintre guvernatorii Transilvaniei, Gyorgy Martinuzzi a întreprins, în toamna anului 1545, o vizită la castelul din Vinţu de Jos, unde încă din anul 1522 funcţiona o mănăstire franciscană. Plăcut impresionat de mirajul care învăluia clădirea, el a transformat castelul în resedinţa sa de vară. Alegerea guvernatorului a fost destul de nefericită, mai ales că trecerea în nefiinţă a lui Gyorgy Martinuzzi a deschis seria unor crime care şi acum au darul să îi impresioneze pe cei care ascultă legendele ţesute în jurul lor. Seria crimelor a început cu asasinarea guvernatorului Martinuzzi de către cardinalul Castaldo, în anul 1570. Bătrânii satului povestesc că trupul neînsufleţit al guvernatorului a zăcut ascuns în podul castelului timp de două luni de zile, „… până o venit nişte popi catolici din Alba Iulia şi l-or luat şi l-or îngropat crestineşte”, spune legenda care învăluie în mister strania ruină.

O altă crimă este consemnată de cronici în anul 1495 cînd domnitorul Moldovei Aron Vodă, refugiat la Castelul Martinuzzi a fost otrăvit din porunca principelui ungar. Sătenii spun că ”domnul moldovean” a fost înmormîntat pe dealul de peste Mureş într-o criptă făcută de un alt domnitor moldovean, respectiv Petru Rareş, dar documentele din acea vreme nu amintesc nimic despre acest lucru.”În poveştile pe care le-am auzit de la bunicii noştri se zice că Petru Rareş o vrut să dea foc la castel, şi că l-ar fi vrăjit fiica unui ţăran din sat pe care o luat-o cu el în Moldova”, mai spun bătrînii din Vinţu de Jos.

Cele mai înfricoşătoare legende o au în prim plan pe împărăteasa austro-ungară Maria Tereza şi se localizează la jumătatea secolului al XVIII-lea. Legendele care circulă în zonă îi atribuie împărătesei mai multe crime, ale căror victime au căzut bărbaţii cu care, se pare, făcea amor. ”Maria Tereza intra cu bărbaţii pe poarta castelului, că atunci era canal de apă în jur, şi după ce petrecea cu ei, dacă îi plăcea, îi ducea într-o cameră de la etaj şi îi poftea să intre acolo. După ce bărbatul îi trecea pragul, împărăteasa trăgea de o manetă şi se desfăceau podelele şi omul cădea în nişte săbii, ce erau aşezate cu vârful în sus”, povesteşte Nicu Babu, locuitor din zonă, care a auzit povestea de la bunicul său. Legendele mai spun că din camera cu săbii, exista un tunel care comunica direct cu râul Mureş, şi că toate cadavrele ajungeau în apele râului. Convingerea sătenilor în existenţa acestor crime este susţinută de faptul că singura parte care a rămas în picioare este tocmai pavilionul cu pricina.

Cercetările făcute în incinta castelului nu au confirmat existenţa unei trape sau a unui pasaj secret, după cum nu a fost demonstrată istoric nici posibilitatea ca celebra împărăteasă să fi vizitat vreodată zona Vinţu de Jos din Alba. Totuşi, oamenii din zonă îşi amintesc că în timpul când a fost construit drumul care trece prin apropierea castelului, s-a descoperit un tunel care se afla între castelul Martinuzzi şi râul Mureş, care curge la o distanţă de mai puţin de 200 de metri. Bătrânii mai povestesc cum că, în timpul furtunilor de vară, se aud urlete atât în perimetrul castelului, cât şi la ieşirea dintr-o grotă situată pe un deal la aproape doi kilometri depărtare şi despre care se spune că ar fi fost una dintre ieşirile de siguranţă ale castelului.

Citește și: Pasiunile erotice ale Mariei Tereza. Cât era de obsedată de sex şi adevărul despre legenda că a murit zdrobită de un armăsar în călduri

Un fenomen greu explicabil s-a petrecut în luna august a anului 1975, cînd, într-o noapte cu cer senin, castelul a fost lovit de un trăznet, a cărui apariţie nu a fost explicată de către specialişti nici până acum. Singura parte din castel rămasă în picioare este pavilionul unde, se povesteşte că Maria Tereza îşi arunca iubiţii. Despre Maria Tereza, care a avut 16 copii, se spune că era mare amatoare de plăceri trupeşti. Sătenii au o explicaţie pentru toate aceste întâmplări bizare, inclusiv pentru prăbuşirea misterioasă a castelului: ”oamenii care treceau noaptea prin apropierea castelului vedeau lumini care jucau la geamuri şi auzeau ţipete”. Mai mult, oamenii din zonă cred că sufletele morţilor din castel nu îşi găsesc liniştea şi tihna şi că ei ar fi stat la baza prăbuşirii clădirii. Locuitorii comunei mai au o explicaţie pentru apariţia fenomenelor care bântuie castelul. Ei cred că toate acestea s-au întâmplat din cauza faptului că această clădire a fost ridicată pe locul unui cimitir, a cărui existenţă a fost confirmată de descoperirile făcute în urma unor săpături efectuate în curtea castelului.

Arheologii au găsit aici mai multe sicirie şi pietre funerare care datează de la începutul mileniului. După aceste descoperiri, castelul a devenit din nou subiectul unor legende care spun că ”în pereţi s-ar afla comori”, mai ales datorită faptului că în timpul săpăturilor au fost descoperite mai multe monezi de aur şi argint. Cu toate acestea, până acum nimeni nu a încercat să dea de urma presupusei comori.