Comuna din Apuseni cu 14 angajaţi la şcoală şi 13 elevi. Un sfert din populaţia localităţii este format din călugăriţe

Centrul comunei Rîmeţ se află pe culmea unui munte şi este traversat de un drum judeţean

Comuna Rîmeţ din Alba este una dintre cele mai mici din ţară din punct de vedere a numărului populaţiei, cu ceva mai mult de 500 de locuitori, împrăştiaţi în 13 sate. Rîmeţul este, însă, comuna din România cu cele mai multe călugăriţe din România raportat la numărul de locuitori.

Aproape un sfert din populaţia comunei o reprezintă măcuiţele de la Mănăstirea Rîmeţ, una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute din Transilvania. Aici, în satul Valea Mănăstirii, sălăşuiesc 100 de măicuţe.

O altă curiozitate a acestei localităţi din Apuseni este faptul că şcoala are 13 copii şi 14 angajaţi, inclusiv profesori, învăţători şi personal auxiliar. 

Centrul comunei cuprinde cinci clădiri: primăria, şcoala, un bloc, un centru social şi sediul poliţiei. Ca să ajungi aici din Alba Iulia, trebuie să parcurgi un drum de peste o oră, prin Aiud, parţial asfaltat. Drumul judeţean nr. 107 I, denumit şi Transalpina de Apuseni, are între Aiudul de Sus şi Mogoş o lungime de aproximativ 65 de kilometri, iar dacă se adaugă şi porţiunea dintre Mogoş şi Bucium se ajunge la aproape 80 de kilometri.

Şoseaua ”pleacă” din localitatea Aiudul de Sus, unde se intersectează cu drumul judeţean 107 M Aiud – Buru şi traversează întreaga zonă sudică a Apusenilor (ramura Munţilor Trascău) prin Rîmeşţ şi Ponor până în comuna Bucium şi de aici ajunge la DN74, în apropiere de oraşul Abrud. Şoseaua este asfalată la extremităţi, respectiv între Aiudul de Sus şi mijlocul pădurii Sloboda (7 kilometri) şi între DN74 şi Mogoş (23 kilometri). Consiliul Judeţean Alba a iniţiat un proiect de modernizare a drumului, cu fonduri europene. La Rîmeţ s-a înregistrat prima naştere după 10 ani, în satul Valea Mănăstirii, mult mai aproape de civilizaţie decat centrul de comună.

Şcoala generală din Rîmeţ

”Dacă ritmul depopulării continuă în ritmul actual, în 10-15 ani nu cred că vor mai exista locuitori la noi în comună. O şansă ar fi dacă s-a asfalta drumul judeţean şi sperăm să se întâmple. Toţi tinerii au plecat sau pleacă la oraş. Sunt câţiva oameni mai tineri care ar putea contribui la creşterea natalităţii, dar nu îi interesează decât băutura. Daca le dai o femeie şi o sticlă de băutură, aleg sticla. Nu prea mai avem speranţe”, ne-a spus, cu umor, viceprimarul Vasile Raica. 

Cheile Rîmeţului

Comuna are, însă, o frumuseţe a peisajului cu totul deosebită. Pe teritoriul Rîmeţului se află, pe lângă Mănăstirea Rîmeţ, care a devenit un obiectiv turistic foarte important pentru întreaga zonă, Cheile Mănăstirii, Cheile Rîmeţului şi Platorul Tarcăului. Cheile Mănăstirii se află la 600 metri în amonte de Mănăstirea Rîmeţ pe Valea Geoagiului. Aici se practică în tot cursul anului alpinismul. Cheile Rîmeţului sunt la 4 km în amonte de Mănăstirea Rîmeţ, au o  lungime de 850 metri şi sunt recunoscute pentru sălbăticia şi frumuseţea lor unică. Alte rezervaţii naturale de pe teritoriul comunei sunt: Cheile Tecşeştilor, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Pravului, Piatră Cetii, Poiana Narciselor. 

Citiţi şi:

Destinul tragic al generalului Dănilă Papp, militarul care a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea română

Legendele movilelor de la Biia: morminte pentru o armată otomană şi comori păzite de flăcări ce ies din pământ

De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12. Legătura cu momentul în care Iancu de Hunedoara a salvat lumea creştină de otomani

Cascadoria care i-a impresionat pe americani, realizată cu o Dacia 1300, în 1995, la Alba Iulia. Cum a zburat Lae Dreghici 63 de metri peste două TIR-uri

Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume