Atelierul din Alba unde se confecţionează ii ca pe vremea strămoşilor
0La Hăpria, judeţul Alba, o asociaţie a reuşit să obţină finanţare europeană pentru un atelier în care se fabrică celebrele ii româneşti.
Într-o mică făbricuţă din satul Hăpria, parte componentă a comunei Ciugud din judeţul Alba, celebră în România pentru milioane de euro investite aici din fonduri europene de către administraţia locală, se confecţionează ii ca pe vrema strămoşilor. Din punct de vedere tehnic, ia este o bluză, componentă a costumului tradiţional românesc, purtată în special de femei şi este confecţionată din pânză albă de bumbac. Este împodobită cu broderii înotive populare româneşti mai ales la mâneci, pe piept şi la gât.
„Ne-am adunat o mână de oameni pasionaţi de etnografie, modă, frumuseţe, oameni, meşteşuguri şi viaţă. Unul studiază cusăturile, modelele şi culorile hainelor româneşti vechi, altul le pune pe hârtie şi le proiectează în prezent, una face croiul tradiţional sau modern al hainelor, alta e cu broderia, una face dantele şi modele şi alta ţese la răboi, toate acestea aşa cum au învăţat de la bunicile lor mai demult. Şi uite aşa elementele noastre româneşti devin din nou cunoscute şi apreciate de oameni“, spune Petruţa Pop, preşedintele Asociaţiei Tradiţii Textile, care administrează fabrica de ii din Alba. Mica afacerea este rezultatul unui proiect pe fonduri europene, prin POSDRU, pe o structură de economie socială, destinat femeilor cu probleme sociale. Proiectul a fost câştigat de o asociaţie din Sohodol, care a renunţat, dar, ulterior, a fost preluat şi dus mai departe în satul de lângă Alba Iulia.
ATELIER ÎNTR-O FOSTĂ ŞCOALĂ GIMNAZIALĂ
Atelierul funcţionează în fosta şcoală gimnazială, un conac din secolul al XIX-lea. În acest sat au fost găsite
mai multe croitorese cu experienţă de care era nevoie pentru confecţionarea ii-lor. „Pentru că îşi coseau propriile ii şi cămăşi, oamenii aveau libertatea de a alege exact ce voiau să transmită prin piesa vestimentară respectivă. Haina era un fel de caracterizare a persoanei care o purta, dar putea face şi invocaţii magice ale unor principii universale ale vieţii. Astfel, modelele cusute pe ii nu sunt simple desene pe pânză, ci veritabile simboluri despre care se crede că au puterea de a-i purta noroc celui care o poartă, de a-l păzi de duhuri rele şi a-l feri de ghinion. Spirala, crucea, steaua cu opt colţuri, rombul, drâmbulicul, zigzagul sau cheiţele sunt toate semne care au directă legătură cu principiile de bază ale universului: ciclicitatea, echilibrul, regenerarea, vitalitatea, întregul, unitatea“, spune coordonatorul atelierului. Pentru început, aici s-au realizat reconstituiri de ii vechi, multe după modele donate de diferite persoane care au aflat de existenţa atelierului.
Clienţii sunt încântaţi nu numai de modelele arhaice, dar şi de materialul folosit pentru confecţionarea iilor, respectiv bumbac, întotdeauna alb, fiind exclusă folosirea materialelor sintetice. La Hăpria se fac ii tradiţionale şi costume populare la cererea clienţilor, dar şi pentru a fi vândute la târguri de profil. „Participăm la multe târguri de profil unde ne vindem produsele. Cel mai bine vindem în Bucureşti. Fiecare ie are povestea ei, este prezentată bilingv, în română şi engleză, astfel încât clientul să ştie şi simbolistica acesteia“, mai spune Petruţa Pop. Multe ii confecţionate în atelierul de la Hăpria au ajuns şi în SUA, în urma unor comenzi lansate de membri ai comunităţii româneşti de aici. Iile pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul traditiitextile.ro, precum şi de la magazinul deschis de asociaţie la Alba Iulia.
GRAD RIDICAT DE AUTENTICITATE
Multe dintre comenzi au venit din partea ansamblurilor folclorice, inclusiv săseşti şi maghiare. În afară de alb şi negru, la Hăpria sunt confecţionate şi ii cu ornamentică în roşu cu negru, în galben cu negru, în albastru cu
negru sau în verde. În funcţie de complexitatea broderiei, preţul unei ii variază între 200 şi 500 de lei. Iile realizate în satul din Alba au un grad ridicat de autenticitate, respectând elementele de croi, ornamentică şi cromatică. Motivele de pe iile confecţionate aici nu sunt simple desene pe pânză, ci simboluri, despre care ţăranii credeau că îi feresc de rău, ori sunt inspirate din gospodărie. Modelele confecţionate au şi denumiri sugestive: Floricica, Coarnele cerbului, Cruciţa, Dumitrana, Coarnele berbecului, Târnăveană, Corneliţa, Străjană, etc. Cel mai vândute sunt Cruciţa, Floricica şi Dumitrana şi costă, fiecare, câte 300 de lei.
Fiecare ie are şi o descriere privind semnificaţia motivelor folosite în confecţionarea acestora. De exemplu „Dumitrana“, explică Petruţa Pop, este o ie din pânză topită, din bumbac, brodată cu model tradiţional zoomorf – Coarnele Berbecului, aşezate în buchet: „Coarnele de berbec sunt un simbol puternic şi des întâlnit. Era considerat un element de forţă şi de victorie, de aceea era aplicat pe echipamente militare, pe partea din faţă a vapoarelor. În forma lor de spirală, coarnele de berbec simbolizează elanul de viaţă, eternul început, eterna renaştere a vieţii, a luminii, specifice începutului primăverii. Forma sa curbată şi spiralată are puterea de a schimba energiile şi de a le echilibra“.
DIFERENŢELE DINTRE IE ŞI BLUZA RUSTICĂ
Între ie şi bluza rustică există câteva diferenţe semnificative. Astfel, o ie poate fi recunoscută după câteva caracteristici simple: culorile – alese în funcţie de vârstă şi statutul social al purtătoarei; ornamentica – modele cu semnificaţii clare, specifice locului de unde provine ia; materialul – întotdeauna alb, natural, din bumbac şi preţul – valoarea unei ii care întruneşte câteva condiţii de bază ale conceptului original este de câteva sute de lei. Bluzele rustice sunt foarte asemănătoare iilor, motiv pentru care sunt confundate de multă lume cu străvechile obiecte de îmbrăcăminte româneşti. Potrivit Asociaţiei Tradiţii Textile, elementele care disting bluză rustică de ie sunt următoarele: materialele sintetice, culorile aleatorii, ornamentica fără semnificaţii şi preţul mic.
Ii-le confecţionate la Hăpria sunt vândute la târguri sau la alte evenimente cu specific tradiţional
„În ultimii ani ia romanească a suferit aproape o cucerire fizică din partea «iei chinezeşti», care umple magazinele, tarabele şi uneori chiar târgurile, la nişte preţuri foarte mici. Ei bine, da, în China se fabrică şi bluze cu ornamente rustice, inspirate din ia romanească, dar care nu întrunesc condiţiile elementare ale unei ii“, spune Petruţa Pop.
Se încarcă comentariile...
