Piele românească naturală pentru români. Iată încă un motiv de mândrie patriotică! Mai mult, un alt anunţ scris cu litere mai mici, dar plasat la vedere, informează clienţii că magazinul are super-reduceri de preţuri. Reţeta asta de marketing, piele românească + super-reduceri, este imbatabilă. Era absurd să fie promovată pielea naturală filipineză sau somaleză. Pielea românească naturală, în mod sigur, conferă pantofilor şi ghetelor o durată de viaţă mult, mult mai mare decât în cazul altor piei: piele turcească, olandeză, ucraineană, bulgărească sau piele de la pieile roşii din Vestul Sălbatic... Pentru că este piele de-a noastră! Şi, vorba cântecului, tot ce-i românesc nu piere! Asta înseamnă că pantofii de-aici mă vor ţine cel puţin cinci-şase ani sau, de ce nu?, până la adânci bătrâneţi, îmi fac socoteala. După modelele expuse în magazin, sunt pantofi (bărbăteşti) numai buni pentru morţi şi îngropăciune, piele naturală în pământul nostru strămoşesc!   

Piele românească naturală pentru români. Iată încă un motiv de mândrie patriotică!

Pentru bizonii români... pardon!, pentru consumatorii români, care au devenit, chipurile!, mult mai exigenţi şi mai patrioţi (dar, în realitate, mult mai uşor de manipulat), marketingul pe reţetă „românească” s-a extins mimetic, un fel ambalaj de comunicare care împachetează orice prostie. Suntem îndoctrinaţi că tot ce-i românesc este natural, fără chimicale şi adaosuri dubioase, nu este contrafăcut, îndoit, diluat, ţepuit, sigur e bun pentru că-i românesc! Produsele noastre sunt cele mai sănătoase şi cele mai curate dintre toate borâturile străine care ne-au invadat pieţele. Mai mult, eşti un bun client patriot cumpărând mărfuri autohtone, astfel încurajezi industria, agricultura, creşte PIB-ul! Mănânci produse româneşti, atunci eşti sănătos şi puternic la fel ca Prâslea cel Voinic, basm românesc, cu merele de aur, mere româneşti, fireşte! La cât de mulţi bolnavi incurabili sunt în România, trataţi cu cinism şi lăsaţi de izbelişte, sigur că aceştia nu s-au hrănit patriotic! Să ne înţelegem: tot ce-i românesc este mai presus ca valoare nutritivă, calitativă faţă de tot ce-i străin, care ne strică pieţele, tradiţiile şi valorile. Mă întreb: românii care aduc prin firmele lor de import produse străine şi le vând bizonilor, pardon!, clienţilor români, făcând banul gros, sunt patrioţi sau duşmani ai neamului românesc? Importurile astea sunt controlate de oamenii politici români sau importurile sunt lăsate aşa, de capul lor, ca să avem şi noi o piaţă liberă? Care sunt duşmanii mărfurilor româneşti: străinii sau românii?

Marketingul ăsta „românesc” este o vrăjeală de... marketing. Pe care îl suportăm patriotic, n-avem încotro. Măcar suntem fericiţi că mâncăm, bem, trăim şi murim româneşte. Trăiască pielea românească, e naturală!