Instagram interzice anorexia şi bulimia

Una dintre pozele ce se regăsesc în istoria unei comunităţi pro-anorexie FOTO thinspiration.tumblr.com

Reţeaua socială Instagram a hotărât să interzică mai multe hashtag-uri sub care sunt grupate subiecte precum tulburările de alimentaţie şi tabieturile sexuale. Încurajată sau contestă, iniţiativa oficialilor reprezintă o treaptă în combaterea mentalităţii curente, potrivit căreia înfometarea este doar un mic sacrificiu.

Potrivit publicaţiei „The Huffington Post“, care citează blogul „The Data Pack“, există zeci de tag-uri care au fost deja interzise pe Instagram. Pe lista neagră publicată de site-ul american se regăsesc termeni cu conotaţie sexuală, precum #oral, #nude, #fuckyeah, dar şi cuvinte de cod folosite de persoanele obsedate de alimentaţie ( #proaorexia, #probulimia).

Iniţiativa luată de oficialii Instagram nu reprezintă o surpriză pentru utilizatorii reţelei sociale care, încă din aprilie 2012, nu au mai avut permisiunea să folosească două tag-uri: #thinspiration (thin - slab şi inspiration- inspiraţie) şi #thinspo. La momentul respectiv, reţele sociale precum Instagram, Tumblr şi Twitter au fost nevoite să suporte oprobriul public, fiind catalogate drept promotoare a tulburărilor de alimentaţie.

Chiar dacă cele trei platforme au şters şi au oprit tastarea celor două tag-uri, utilizatorii nu s-au oprit aici şi au continuat să posteze imagini folosind jocuri de cuvinte asemănătoare: #th1nspo şi #thingspogram.

Site-urile care încurajează adolescenţii să-şi modifice metabolismul şi care încurajează înfometarea pentru scopuri estetice au existat încă de la începutul internetului, pro-ana şi thinspo fiind doar două dintre mişcările care instigă la înfometare.

Dornici să-şi povestească experienţele şi să schimbe diverse impresii, membrii site-ului myproana.com discută, zi de zi, despre două bune prietene: Ana şi Mia. Sau, aşa cum sunt cunoscute aceste tulburări de alimentaţie în termeni medicali, anorexia şi bulimia.

Autorii acestor jurnale publicate în mediul online vorbesc despre bolile menţionate mai sus de parcă ar fi persoane reale, în carne şi oase. „Mai mult, dacă cineva le atacă pe Ana şi Mia, membrii comunităţii myproana.com se aliază contra intruşilor“, declara, în luna iunie, Franca Sozzani, redactorul-şef „Vogue“.

Ce ponturi îşi dau adepţii anorexiei şi bulimiei unii altora? Se sfătuiesc asupra poziţiei ideale pe care ar trebui s-o adopte atunci când vomită şi ce laxative să folosească pentru a-şi goli stomacul. Desigur, lucrurile nu se opresc aici. Pentru a ajunge la senzaţia de saţietate unii membrii povestesc cum îşi mânjesc palmele cu mâncare pentru ca, mai apoi, să le miroasă.

„Când mi se face poftă de ceva, îmi frec mâinile cu mâncare şi le miros. Scap de senzaţia de foame de fiecare dată“, scrie utilizatorul GetThinOrDieTrying (Slăbeşte sau mori încercând - n.r.). 

Pariul Instagram

Mulţi s-au întrebat ce ar avea de câştigat platforma socială din acest „război alimentar“? Traficul a fost răspunsul-cheie. Hasthtag-urile au fost introduse, în 2007, pentru a organiza postările utilizatorilor şi pentru a lansa pe piaţă o formă simplă de a crea categorii. Această ordonare a subiectelor a permis celor înscrişi în comunităţi pro-anorexie şi pro-bulimie să-şi găsească potenţiali aliaţi, în timp ce fotografiile erau folosite pe post de dovezi. Valurile de aprecieri şi distribuiri ce au urmat, laolaltă cu numărul crescut de utilizatori, au reprezentat pariul câştigat de Instagram. Pariu care, mai târziu, a avut şi efecte negative pentru administratorii platformei, aceştia fiind dur criticaţi de presă.