VIDEO INFOGRAFIE Halloweenul s-a românizat

Turiştii străini care vin să petreacă Halloweenul în România caută experienţe inspirate din folclorul local FOTO Transylvania Live

Sărbătoare cu rădăcini păgâne, Halloweenul a ajuns să fie asimilat rapid de români, mai ales că bântuie şi pe la noi Dracula, vampirii şi strigoii

Biserica Ortodoxă Română nu vede cu ochi buni Halloweenul şi succesul de care se bucură în rândul tinerilor, dar acest lucru nu a oprit infiltrarea acestei sărbători în grădiniţe şi şcoli, unde a devenit deja tradiţie să se organizeze petreceri tematice, încă un prilej de distracţie pentru copii şi de cheltuială pentru părinţi.

Acestui gen de evenimente li s-au adăugat, în ultimii ani, şi petrecerile organizate în diverse cluburi pentru copii, unde un bilet costă între 20 şi 75 de lei, în funcţie de ofertă. Şi cei mai mari se dau în vânt după astfel de distracţii, aşa că în această perioadă barurile, cluburile şi restaurantele oferă nenumărate variante de petrecere a zilei de 31 octombrie, inclusiv evenimente corporate, unde angajaţii multinaţionalelor se relaxează într-o atmosferă de bal mascat. 

Sărbătoarea de Halloween şi mitul lui Dracula reprezintă o combinaţie irezistibilă şi pentru turiştii străini vrăjiţi de poveştile cu vampiri, chiar dacă România nu a reuşit încă să contureze o modalitate concretă prin care să tragă foloase de pe urma acestui capital de imagine. Cert este că străinii fascinaţi de cartea scrisă de irlandezul Bram Stocker caută să descopere pe meleagurile noastre dovezi care să le certifice, măcar în parte, existenţa sângerosului conte transilvan sau cel puţin să aibă parte de o experienţă de neuitat.

Agenţiile de turism din România au început să realizeze că se pot scoate bani frumoşi de pe urma promovării lui Dracula, dar greşeala pe care încă o fac este să-l livreze străinilor pe Vlad Ţepeş
într-o manieră destul de seacă, în loc să se accentueze mai mult detaliile senzaţionale. Cel puţin aceasta este opinia britanicului Duncan Light, prof. dr. în cadrul Universităţii Metropolitan din Manchester, specializat în „dark turism“, turism lugubru sau turism negru, care presupune vizitarea unor destinaţii în care s-au petrecut lucruri istorice teribile, de la cimitire până la lagăre de concentrare, dar şi locuri învăluite în mister, aşa cum este văzută de străini zona Transilvaniei. Cercetătorul britanic a petrecut un an pe meleaguri româneşti pentru a studia modul în care este promovat folclorul local în turism şi a ajuns la concluzia că aşteptările turiştilor străini nu se împlinesc, de vreme ce aceştia percep România, mai ales Transilvania, ca pe un tărâm supranatural, sălaş al vampirilor, imagine la care a contribuit din plin industria cinematografică de la Hollywood, dar primesc cu totul altceva în schimb.

Străinii urlă la lună şi ucid strigoi

Agenţia de turism Transylvania Live se numără printre tour-operatorii care s-au orientat şi încearcă să le servească străinilor produsul la care râvnesc: o experienţă Dracula cât mai completă. Agenţia oferă mai multe pachete specializate pe această zonă, iar din 29 octombrie au sosit la noi, special pentru Halloween, peste 200 de turişti străini. 

Aproximativ 40% din străinii care vin în România de Halloween sunt americani şi canadieni, 20% sunt din Marea Britanie şi din Irlanda, 20% din Australia, iar restul sunt din Spania şi Italia. În urmă cu doi ani au început să participe la petrecerea de Halloween de la Sighişoara şi croaţi, sârbi şi muntenegreni, dar şi mulţi români atraşi de atmosfera cosmopolită, spune Alin Todea, managerul agenţiei turdene Transylvania Live.

Cel mai gustat pachet este Dracula Tour, care nu constă numai în vizitarea obiectivelor legate de istoria lui Vlad Ţepeş, precum Mănăstirea Snagov, Castelul Bran sau Cetatea de la Târgovişte, periplul turistic fiind presărat cu evenimente mistice.

De exemplu, la Sighişoara are loc, chiar în seara de 31 octombrie, o petrecere de Halloween, condimentată cu un concurs de urlat la lună în miez de noapte, urmat de uciderea ritualică a unui strigoi, moment interactiv în cadrul căruia oaspeţii sunt învăţaţi să descânte, primesc busuioc şi lumânări, dar şi de judecata unei vrăjitoare. 

Turiştii străini veniţi la Sighişoara participă la un concurs de urlat la lună

Tot în Sighişoara, străinii se delectează cu un meniu similar celui degustat de unul dintre personajele principale din romanul lui Bram Stoker, Jonathan Harker. O altă atracţie este Hotelul Castelul lui Dracula din Pasul Bârgăului, unde este admirat un sicriu al lui Dracula, iar seara se încheie cu poveşti de groază culese din foloclorul românesc, depănate la lumina lumânărilor. În circuit este inclusă şi vizitarea expoziţiei unui artist din Mediaş, Emil Mureşan, care realizează opere de artă din pânză de păianjen. 

Ce spune costumul despre noi?

Pisicuţe sexy şi rele, drăcuşori, personaje de poveste, opţiunile pe care le avem la dispoziţie pentru a ne deghiza la o petrecere de Halloween sunt nenumărate. Totuşi, conform unui studiu realizat la iniţiativa unui site de dating din Marea Britanie, costumaţia aleasă influenţează felul în care suntem percepuţi de ceilalţi şi ar putea să dezvăluie câte ceva despre cine se ascunde în spatele măştii.

De exemplu, femeile care aleg să personifice animăluţe sexy se simt singure şi tânjesc după o relaţie intimă, iar costumele de supereroi sunt preferate de persoanele care nu au încredere în ele, le lipsesc calităţile de lider şi sunt uşor de manipulat.

Petrecăreţii deghizaţi în personaje din poveşti sunt maturi, echilibraţi şi mulţumiţi în viaţa de zi cu zi, în timp ce persoanele care intră în pielea celebrităţii preferate au nevoie să fie în permanenţă apreciate de cei din jur şi sunt destul de superficiale.  De asemenea, bărbaţii sunt atraşi în mai mare măsură de femeile care îşi croiesc singure costumul de Halloween, creativitatea fiind considerată un indiciu pentru performanţele sexuale. 

Alternative româneşti: noaptea Sfântului Andrei

La români, ziua de 1 noiembrie este populară sub denumirea de Luminaţie, aşa cum este cunoscută Ziua Morţilor, importantă sărbătoare catolică preluată şi de ortodocşi, mai ales în zone din Transilvania, Banat şi Maramureş, când se merge la cimitir şi se aprinde o lumânare pentru sufletul celor morţi, se împarte mâncare şi se ţin slujbe de pomenire. Cu o zi înainte de Luminaţie, pe 31 octombrie, mormintele celor dragi sunt curăţate şi pregătite pentru a fi împodobite cu flori.

Totuşi, mulţi consideră sărbătoarea Sfântului Andrei (n.r.- ocrotitorul României), celebrată la 30 noiembrie şi cunoscută şi ca Ziua Lupului, un echivalent al Halloweenului, datorită superstiţiilor şi tradiţiilor care s-au păstrat până azi. Bătrânii consideră că în noaptea de Sf. Andrei dispare hotarul dintre viaţă şi moarte, lupii vorbesc în grai omenesc, iar strigoii şi vârcolacii, sufletele rătăcite ale morţilor, umblă prin lume. În unele zone rurale, oamenii încă mai ung ferestrele cu usturoi pentru a ţine departe spiritele rele şi lasă candelele aprinse lângă icoane.