Este OK să ne fotografiem mâncarea?

Pozele cu mâncare postate pe Facebook sunt un adevărat fenomen. FOTO Facebook

Într-o lume în care numărul click-urilor sunt sinonime bătăilor de ceas, bucătăria şi, în fond, arta gastronomică cunoaşte o nouă reinterpretare. Poze cu preparate, mai mult sau mai puţin reuşite, circulă pe internet şi adună sute, poate chiar mii de reacţii din partea devoratorilor media. Ce se ascunde în spatele acestui fenomen şi de ce se încăpăţânează oamenii să se joace cu papilele gustative ale altora?

Cu ajutorul aplicaţiei Instagram, utilizatorii pot realiza diverse efecte şi artificii imaginilor pe care le fac cu smartphone-ul sau tableta şi apoi le postează rapid pe diverse reţele sociale precum Facebook, Twitter, Flickr, Foursquare şi Tumblr.

Dacă pentru site-ul american de comedie collegehumor.com pozele cu mâncare de pe Instagram sunt un clişeu, unele restaurante apreciază revoluţia virtuală pe care o trăim şi profită cum pot sau cum ştiu mai bine de popularitatea reţelelor sociale.

Ceea ce în trecut ar fi costat milioane de dolari şi o campanie curajoasă, astăzi a devenit gratuit şi mult mai simplu. Potrivit studiului realizat de platforma MomentFeed, restaurantele din San Francisco şi New York au reuşit să-şi sporească notorietatea prin intermediul clienţilor care fotografiau preparatele cu ajutorul Instagramului. În numai 18 zile, 4.899 de imagini cu creaţiile culinare ale bucătarilor localului american „The Cheesecake Factory“ au circulat pe internet şi au sporit profitul antreprenorilor. Un alt exemplu inedit îl reprezintă şi iniţiativa luată de restaurantul latino-american Comodo, al cărui proprietar a hotărât elaborarea unui meniu virtual pe Instagram ce permitea clienţilor să navigheze printre pozele cu preparate şi gustări.

Instagramul a declanşat o revoluţie culinară. FOTO Instagram

Paparazzi mâncărurilor

La începutul anului 2013 a avut loc o dezbatere legată de (i)moralitatea fotografierii mâncărurilor în cadrul resturantelor, iar localul Momofuku Ko s-a aflat în tabăra celor care interzic cu desăvârşire această practică. Un articol realizat pe bloggul revistei „Esquire“ a furnizat o listă cu motivele pentru care şedinţele foto culinare nu sunt recomandate înainte de masă. „Te fac să arăţi penibil, îţi distrag atenţia şi reprezintă un afront adus legilor termodinamicii (răcesc mâncarea)“, explică jurnalistul Nate Hopper.

Prăjitură cu batoane de ciocolată şi bomboane. FOTO Instagram

Nu toţii patronii restaurantelor din lume sunt pregătiţi să intre într-un conflict cu oaspeţii care le calcă pragurile şi de aceea vin cu soluţii mai mult sau mai puţin inspirate. Asociaţii unui lanţ de restaurante spaniole numit Grupo Gourmet au hotărât să iniţieze un curs de fotografie prin care clienţii să beneficieze de o educaţie în domeniu. Bucătarul şi proprietarul María José San Román povesteşte că cel mai rău lucru în această situaţie este că bloggeri dornici să facă fotografii, fie nu se pricep, fie pozează o gustare după ce au mâncat jumătate din ea, iar rezultatul este groaznic. Care sunt principalele sfaturi pe care clienţii, fotografi amatori, le primesc?  Să cureţe obiectivul aparatului foto, să nu folosească blitzul şi nici zoom-ul.

Pozele cu mâncare, obicei mioritic?

Ştim cu toţii că „lauda de sine nu miroase a bine“, dar în mediul virtual lucrurile iau cu totul o altă formă. Vorba aceea, n-ai cont de Facebook atunci nu eşti om, iar, mai nou, imaginile cu mâncare sunt în trend.

„Astăzi, fiecare se laudă cu ce face pe Facebook. Postezi o imagine şi îi ţii pe toţi la curent cu ce mai e nou în viaţa ta“, spune Mihaela Boleac, o liceană de 19 ani. „De ce încarc frecvent poze cu preparate? Pentru că sunt o mare fană a dulciurilor şi vreau să-mi ajut prietenii să se orienteze şi să încerce tot felul de gustări“, a adăugat ea. Tânără recunoaşte că distribuirea fotografiilor cu temă culinară pe internet a devenit un stil de viaţă pentru ea şi că la un moment dat chiar a vizitat o cofetărie ale cărei „delicii culinare“ le descoperise pe Facebook. „Majoritatea lucrurilor pe care le postez le-am încercat chiar eu şi le recomand şi altora. Fenomenul ăsta este, de fapt, o mare reclamă. L-aş numi un lanţ trofic, o conexiune între producător şi utlizator“, este de părere adolescenta.

Dacă unii se limitează la harta Capitalei atunci când pornesc în această aventură gastronomică, alţii trec graniţele ţării pentru a gusta o prăjitură zărită iniţial în mediul online. „Am mers în Grecia pentru a savura un desert delicios, un foietaj, cu miere pe deasupra, umplut cu cremă de vanilie“, a mărturisit Alexandra Schnaider, gospodină talentată.

Când are timp, Alexandra Schnaider experimentează în bucătărie. FOTO Facebook

Un fenomen, mai multe păreri

Prinşi în acest uragan media, puţini se mai gândesc de unde a pornit ideea distribuirii pozelor cu mâncare în mediul online şi cum în spatele unei iniţiative banale se ascunde, de fapt, reclamă gratuită pentru mai marii din această branşă.

„Fenomenul a pornit, în opinia mea, de la popularitatea extraordinară pe care o au bloggerii-culinari. Cei care scriu despre preparate culinare pe bloggurile lor şi postează imagini cu etapele preparării produselor, se află pe poziţii fruntaşe în topurile influenţei şi au cifre de trafic foarte mari. Lumea a văzut ca poţi câştiga multă notorietate cu acest tip de conţinut şi a început să-l folosească“, a explicat Horea Mihai Bădău, profesor de social media şi jurnalism online la Facultate de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti.

Nu doar mediul virtual încurajează acest fenomen, ci şi show-urile culinare care au schimbat imaginea gătitului, dintr-o preocupare asimilată cu statul acasă şi căsnicia, într-o abilitate rezervată elitelor, „chef-ilor“, aşa cum îi numeşte Bădău.

Toţi aceşti factori au contribuit la schimbarea unor percepţii, este de părere Tatiana Ernuţeanu, organizator de evenimente. „Acum vreo câţiva ani chiar nu era de bon ton să spui că tu găteşti, cum s-ar spune, nu te poziţiona unde ar fi trebuit. Acum s-a perimat această tendinţă. Este momentul în care «dă foarte bine» să spui că-ţi place să experimentezi în bucătărie, mai ales, preparate «nouvelle cuisine»“, susţine Tatiana.

Tânără este o adeptă convinsă a acestui fenomen şi recunoaşte că postează astfel de poze din două considerente. „Încarc fotografii fie pentru că am experimentat ceva nou în bucătăria proprie, de care sunt mândră pentru că mi-a ieşit nesperat de bine, fie pentru că am descoperit la un restaurant un anume fel de mâncare, pe care îl recomand şi care, cred eu, că ar merita să fie încercat“, explică Tatiana, convinsă fiind de faptul că o poză spune mai mult decât 1.000 de cuvinte.

Una dintre gustările pe care Tatiana Ernuţeanu le recoamandă. FOTO Facebook

Profesorul Horea Bădău este de părere că nu doar publicul feminin este prins în mrejele artei gastronomice, ci şi bărbaţii care postează imagini cu mâncăruri sofisticate sau nu pentru a câştiga empatia doamnelor.

Când vine vorba de puterea marketingului, ambii specialişti sunt de părere că imaginile cu mâncare au analiza swot la origini (o formă de analiză a viabilităţii unei afaceri- n.r ), dar că există şi susţinători ce promovează această iniţiativă din pură pasiune. „Fenomenul are clar valenţe de marketing, dar există şi un procent de persoane care postează fotografii cu feluri de mâncare pur şi simplu de plăcere, a la bonne gourmande“, crede Horea Bădău.

Fie că vorbim de o tendinţă sau de un simplu moft al erei online, pozele cu mâncare sunt un important motor de promovare, iar în spatele unei simple imagini dedicate artei gătitului stă, de fapt, ghidul comerciantului deştept care vinde cum poate şi tot ce poate, fără efort şi costuri mari.