Echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională este distrus: soluţia care ne-ar putea elibera de stres

FOTO Shutterstock

Angajaţii din ziua de azi trăiesc într-un stres permanent. Presiunea de la serviciu şi programul de lucru extenuant, lungit adesea de ore suplimentare, influenţează negativ nu numai calitatea vieţii de familie, ci şi sănătatea fizică şi psihică a celor care muncesc din greu. Aceasta este realitatea care a redeschis la nivel internaţional discuţia despre micşorarea săptămânii de lucru.

Profesorul John Ashton, preşedintele Facultăţii de Sănătate Publică din Marea Britanie, a lansat zilele trecute un subiect de discuţie care a pus pe jar opinia publică din Regat. Pe baza statisticilor care arată că 1 din 6 angajaţi din ziua de azi ajung să sufere de stres, anxietate sau depresie şi a unui studiu naţional guvernamental care a relevat că 57% din angajaţii britanici sunt în favoarea săptămânii de patru zile, profesorul Ashton a recomandat ca Marea Britanie să adopte reducere săptămânii de lucru, ca soluţie de combatere a stresului şi a unor boli asociate stresului, precum hipertensiunea sau afecţiunile psihice. 

Ideea se regăseşte şi într-o conferinţă susţinută ieri, 7 iulie, de co-fondatorul imperiului Google, Larry Page, care a declarat că oamenii ajung să lucreze în ziua de azi în domenii în care nu mai este necesară prezenţa lor, doar din dorinţa de a simţi că este nevoie de ei şi că sunt productivi.  

„Dacă te gândeşti la ce ai nevoie cu adevărat pentru a fi fericit, o casă, siguranţa zilei de mâine, oportunităţi pentru copiii tăi ... Nu ar fi atât de greu să obţinem astăzi toate aceste lucruri. Ideea că toată lumea trebuie să muncească frenetic pentru a-şi satisface aceste nevoi nu este reală“, a punctat Page. În opinia acestuia, lumea ar trebui să trăiască o perioadă de abundenţă, în care roboţii şi maşinile să asigure cu mult mai puţin efort nevoile de bază ale oamenilor.

La rândul său, profesorul Ashton a explicat cum s-ar putea rezolva, parţial, problema tot mai spinoasă a şomajului, mai ales când vine vorba de tinerii abia ieşiţi de pe băncile instituţiilor de învăţământ. „Dacă privim la modul în care am ajuns să ne trăim vieţile, la stresul care îi apasă pe oameni şi la presiunea cotidiană, bolile psihice cauzate de mediul de lucru reprezintă o problemă majoră. Ar trebui să luăm în considerare săptămâna de lucru de patru zile şi pentru că am ajuns să ne confruntăm cu o discrepanţă evidentă între oamenii care muncesc mult prea mult şi cei care nu au un loc de muncă. Distribuţia muncii nu se face în mod corect şi eficient. Pauza de masă nu mai există, oamenii au ajuns să mănânce un sandviş la birou ca să muncească fără oprire“, a subliniat acesta.

Declaraţiile profesorului au venit la scurt timp după ce Marea Britanie a adus o schimbare în legea muncii, prin care toţi angajaţii au dreptul de a cere angajatorului program de lucru flexibil. Aceasta ar fi primul pas care ar permite ca mai multe persoane să aibă acces la un loc de muncă. 

Săptămâna de lucru de patru zile este necesară pentru ca oamenii să se poată bucura mai mult de viaţă, să poată petrece mai mult timp alături de familii şi, poate, pentru a le oferi ocazia ca în timpul liber să facă mai multă activitate fizică. Dacă ai un cuplu format din două persoane care muncesc, oamenii aceia au nevoie de un program de lucru care să le permită să petreacă mai mult timp alături de copiii lor. Am ajuns să trăim un adevărat coşmar“, a precizat Ashton, conform publicaţiei „The Guardian“.

Expertul a admis că implementarea unei politici de acest gen reprezintă un demers complex, care s-ar putea dovedi dificil de pus la punct, dar necesară în măsura în care oamenii au nevoie de un mediu de muncă benefic pentru starea de sănătate, în aceeaşi măsură în care se poate dovedi benefic pentru economie şi societate.  

Propunerea lui Ashton oglindeşte, în mare măsură, conţinutul unui eseu publicat în 1932 de filosoful Bertrand Russell, când acesta din urmă propunea ca ziua de muncă să aibă doar patru ore, menţionează Business Insider. Russel era convins încă de acum 80 de ani că oamenii vor fi la fel de eficienţi, ba chiar că randamentul se va îmbunătăţi, dacă vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru a-şi trăi vieţile şi pentru a fi mai activi.

Micile plăceri ale populaţiei urbane au devenit, în mare măsură, pasive: mersul la cinematograf (la acel moment încă nu se inventase televizorul – n.r.), privirea meciurilor de fotbal, ascultatul emisiunilor radiofonice şi aşa mai departe. Schimbarea aceasta a survenit pentru că rezervele de energie activă sunt consumate aproape în întregime de ritmul de muncă; dacă oamenii ar avea mai mult timp liber la dispoziţie, şi-ar putea recăpăta pasiunea pentru activităţile care presupun mai mult efort fizic, creiona Russell o realitate familiară şi societăţii actuale. 

Nu în ultimul rând, Russell credea că oamenii vor deveni mult mai creativi şi, prin urmare, îşi vor aduce contribuţia în mod semnificativ la binele general din momentul în care vor avea libertatea de a se dedica şi activităţilor care îi pasionează.