Bărbaţii români de peste 45 de ani, cei mai stresaţi la locul de muncă

Bărbaţiide 45 de ani, cel mai afectaţi de stresul la locul de muncă FOTO Adevărul

România nu are legislaţie care să permită identificarea, măsurarea şi reducerea stresului la locul de muncă, deşi studiile arată că bărbaţii de peste 45 de ani sunt cei mai afectaţi la acest capitol şi că peste jumătate din numărul total de zile de lucru pierdute sunt atribuite stresului.

Concret, cel mai recent sondaj paneuropean a arătat că 51% din lucrători consideră că stresul este ceva obişnuit la locul de muncă şi că aproape 60% din zilele lucrătoare pierdute (în care angajatul nu se prezintă la muncă fără să fie în concediu de odihnă) sunt atribuite stresului. De asemenea, patru din zece lucrători consideră că stresul nu este corect gestionat în cadrul organizaţiei din care fac parte.

Nicolae Voinoiu, director în cadrul Inspecţiei Muncii, a declarat, la evenimentul de lansare a campaniei, că legislaţia românească în domeniul muncii nu reglementează şi partea de stres, dar că speră ca la finalul celor doi ani de campanie să poată fi elaborat un proiect de act normativ în acest domeniu.

Elaborarea unei metode de evaluare a stresuluui, necesară

Discuţiile referitoare la acest act normativ sunt mult mai vechi, însă, până acum, niciun guvern nu şi-a asumat elaborarea şi adoptarea unui asemenea document. Voinoiu a explicat că este destul de dificil de gândit un astfel de proiect de act normativ, deoarece la nivel mondial sunt folosite mai multe modele, iar România nu are o metodă autentificată.

„Consider că este necesară elaborarea unei astfel de metode de evaluare a stresului, care va fi utilizată ori de câte ori inspectorii de muncă primesc reclamaţii legate de acest aspect. Stresul, în primul rând, trebuie identificat, dar trebuie stabilit dacă este stres ca urmare a activităţii lucrative sau dacă provine de acasă. Pentru elaborarea unei metode este nevoie de un număr foarte mare de determinări şi trebuie să ţină cont de specificul ţării respective. Spre exemplu, noi, acum, folosim metoda Danemarca de evaluare a stresului, dar care trebuie transpusă la nivelul ţării noastre. Mai concret, intenţionăm să o adaptăm în funcţie de regiune, pentru că regiunile sunt diferenţiate de domeniul de activitate, de profilul lucrătorilor, de riscurile emergente”, a explicat reprezentantul Inspecţiei Muncii, potrivit Mediafax.

El a mai precizat că instituţia pe care o reprezintă a demarat, în 2008, o campanie pe stres, realizată în colaborare cu medicii de medicina muncii.

„Avem rezultate care nu pot fi, deocamdată, făcute publice. Sunt pentru noi, pentru a sprijini următorul pas, acela de a elabora un act normativ care să reglementeze acest domeniu. Astfel de acţiuni trebuie făcute la nivelul ţării. Vrem să dezvoltăm această campanie pe cinci judeţe”, a spus Nicolae Voinoiu.

Tot el a precizat că studiul respectiv a arătat că există stres la locul de muncă şi că acesta ţine foarte mult de lipsa de instruire a lucrătorilor.

Specialist: Problema stresului este asociată omului modern

La rândul său, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont”, Doru Costin Darabont, a explicat, cu acelaşi prilej, că problema stresului este asociată omului modern, deşi despre acest fenomen se vorbeşte de cel puţin 80 de ani.

Darabont a mai spus că stresul, ca reacţie fiziologică a organismului, determină răspunsuri mentale şi emoţionale la schimbările din mediu şi reprezintă a doua problemă majoră generată la locul de muncă, după afecţiunile musculo-scheletale.

El a precizat că 22% dintre lucrătorii din spaţiul comunitar sunt afectaţi de probleme determinate de stres.