Ce vină au părinţii: de ce abuzează copiii şi adolescenţii români de alcool

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Există o mai mare probabilitate pentru copiii părinţilor clasificaţi drept “autoritari " să consume alcool în cantităţi mai mari, decât pentru copiii ai căror părinţi arată un nivel ridicat de afectivitate către copiii lor. FOTO Shutterstock
Există o mai mare probabilitate pentru copiii părinţilor clasificaţi drept “autoritari " să consume alcool în cantităţi mai mari, decât pentru copiii ai căror părinţi arată un nivel ridicat de afectivitate către copiii lor. FOTO Shutterstock

„Cât de mult influenţează stilurile parentale consumul de alcool la minori în România?” Aceasta este una dintre întrebările la care răspunde studiul “Resimţind efectele: România - Stiluri parentale şi influenţa consumului de alcool la minori”, prima cercetare realizată în ţara noastră care vizează legăturile dintre modelele parentale, consumul de alcool şi probabilitatea abuzului de alcool la următoarele generaţii.

Cercetarea “Resimţind efectele: România” a urmărit legătura dintre stilurile parentale şi consumul de alcool în rândul minorilor. Realizat de către Demos, una dintre cele mai importante organizaţii independente de tip think-tank şi caritate educaţională din Marea Britanie, Institutul de Politici Publice prin divizia Data Research şi coordonat de către Daniela Gheorghe, psiholog, aceasta este prima cercetare de acest tip din ţara noastră.

Studiul cantitativ a arătat că, în ciuda diferenţelor de gen, nivelurile ridicate de consum de alcool sunt transmise din generaţie în generaţie. Astfel, există o mai mare probabilitate pentru copiii părinţilor clasificaţi drept “autoritari " de a consuma alcool în cantităţi mai mari, decât pentru copiii ai căror părinţi arată un nivel ridicat de afectivitate către copiii lor. De asemenea, există o mai mare probabilitate ca părinţii de copii minori care au fost clasificaţi ca fiind ”autoritari” să consume alcool cu o mai mare frecvenţă şi în cantităţi mai mari. Drept urmare, respondenţii studiului care au declarat niveluri ridicate de consum de alcool au raportat în măsură mai mare niveluri ridicate de consum de alcool la propriii părinţi. Nu în ultimul rând, cercetarea derulată timp de un an de zile a arătat că subiecţii care aveau copii mici şi au declarat niveluri ridicate de consum de alcool au indicat şi niveluri ridicate de consum de alcool la propriii copii.

Un alt studiu, prezentat zilele trecute de Ministerul Tineretului şi Sportului, arată că numărul adolescenţilor români care consumă alcool este în creştere în ultimii ani.

Echilibru între nevoia de căldură părintească şi fermitate 

“Cercetarea <Demos> a fost realizată iniţial în Marea Britanie, pe o perioadă de 30 de ani, şi a arătat că “dragostea fermă” a părinţilor poate reduce posibilitatea consumului excesiv de alcool al copiilor pe măsură ce cresc. Mai exact, căldura părintească oferită înainte de împlinirea vârstei de 5 ani reduce semnificativ posibilitatea copilului de a consuma alcool excesiv la vârsta de 16 ani, în timp ce creşterea şi educarea copilului la modul detaşat, nu foarte implicat, la vârsta de 10 ani şi de 16 ani creşte de două ori probabilitatea ca acesta să consume alcool excesiv la vârsta de 34 ani. Nu în ultimul rând, folosirea unui tip de educaţie foarte permisiv la vârsta de 16 ani creşte de opt ori probabilitatea ca acesta să consume alcool excesiv la acea vârstă.

Pe baza acestor constatări, s-a tras concluzia că dovezile concrete şi susţinute de căldură emoţională manifestată până la vârsta de 10 ani şi disciplina fermă (de tip „iubire şi fermitate“) la vârsta de 16 ani sunt cele mai bune abordări ale procesului de creştere şi educare a copilului pentru a reduce probabilitatea ca acesta să consume alcool excesiv în adolescenţă şi ca adult.

Cercetarea din România a subliniat şi mai mult importanţa afecţiunii şi căldurii părinteşti. Eforturile de a sprijini familiile cu părinţi alcoolici ar trebui să conţină abordări prin care părinţii să fie încurajaţi, în creşterea şi educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afectivitate, în paralel cu eforturi de a reduce consumul excesiv de alcool”, a explicat Jonathan Birdwell, expert Demos, unul dintre autorii cercetării, în cadrul prezentării studiului.

În ceea ce priveşte modul în care respondenţii români au declarat că au fost educaţi aceştia au indicat în proporţie de 68% un stil parental tip „iubire şi fermitate“, 18% un stil îngăduitor şi 12% autoritar, însă autorii studiului au precizat că răspunsurile primite au fost influenţate de dorinţa respondenţilor de a oferi răspunsuri dezirabile din punct de vedere social, motiv pentru care s-a făcut o medie a răspunsurilor totale pentru a obţine un rezultat cât mai apropiat de realitate. O privire mai exactă asupra stilurilor parentale prezente la care recurg părinţii români se evidenţiază prin următoarele procente: 39,6% - iubire fermă; 27,6% - autoritar; 23,4% – îngăduitor, 9,1% - detaşat. De asemenea, în urma studiului s-a observat o problemă majoră la nivel de stil de educaţie în cauzul părinţilor români, anume un nivel scăzut de impunerea a regulilor şi de respectare a acestora în timp. 

Excesul de alcool aduce probleme în educaţia copiilor 

Analiza calitativă, făcută cu ajutorul a 26 de interviuri în familii unde exista cel puţin un părinte care avea probleme cu consumul de alcool, a subliniat relaţia complexă dintre educaţie şi familie atunci când abuzul de alcool este prezent. Familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni şi griji ce depăşesc activitatea familială de zi cu zi. Printre acestea se numără adeseori inactivitatea profesională, boli cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală.

În majoritatea cazurilor s-a remarcat neglijenţă, violenţă, consum excesiv de alcool sau o abordare deficitară a procesului de creştere şi educare a copiilor. De asemenea, s-a observat că atunci când familia este formată dintr-un părinte alcoolic şi unul nealcoolic se manifestă o contradicţie între stilurile de creştere şi educare a copiilor. Mai exact, abordarea părintelui alcoolic este extrem de negativă, cu manifestări adeseori violente, autoritare sau neglijente. Acest fapt demonstrează că părintele alcoolic este predispus să adopte o atitudine mai severă, abuzivă sau de neimplicare, în contrast cu abordarea mai puţin severă, mai caldă şi mai implicată a partenerului care nu consumă alcool în exces.

Este necesar să dăm mai multă atenţie <vocii copiilor> , să îi ascultăm cu adevărat şi mai ales să-i implicăm mai mult în deciziile care-i privesc direct, atât în familie, cât şi la nivel instituţional. Sprijinirea parentalităţii pozitive este de asemenea extrem de important pentru dezvoltarea copilului, dar şi pentru prevenirea abuzurilor, a declarat Daniela Gheorghe, psiholog şi coordonatorul cercetării.

57% din părinţii români beau alcool în faţa copiilor 

O problemă pe care părinţii români nu o conştientizează este consumul de alcool la domiciliu, foarte prezent la nivel naţional. Analiza cantitativă a arătat că 57 % dintre respondenţi consumă alcool acasă, ceea ce înseamnă că acest lucru se petrece şi în prezenţa copilului, comportament care constituie un model cu potenţial nociv pentru minor. În România, mai ales în zona rurală, oamenii consideră perfect normal să producă  bauturi alcoolice la domiciliu, cel mai adesea vin sau băuturi spirtoase, şi să consume alcoolul obţinut, adesea în perioade extrem de scurte. Restul de 27% dintre respondenţi consumă alcool în alte locuri decât acasă, situaţie în care, în peste 50% din cazuri, persoana alcoolică consumă alcool atât cu prietenii, cât şi cu familia şi în mai puţin de un sfert din cazuri consumau alcool mai mult în compania prietenilor sau singuri.

„Facem un apel către autorităţile competente să îşi asume rolul de a contribui la prevenirea consumului de alcool în rândul minorilor. Considerăm că este momentul să organizăm un grup de lucru comun, implicând toate autorităţile care au responsabilitate în acest domeniu, coordonat de către o singură entitate al cărei obiectiv final să îl reprezinte prevenirea consumului de alcool de către minori”, a adăugat Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP) România, unul dintre autorii cercetării. 

În cadrul studiului s-au făcut recomandări Guvernului, organizaţiilor nonguvernamentale, precum şi întregii comunităţi pentru a preveni consumul excesiv de alcool, atât în rândul părinţilor, cât şi al minorilor. Printre recomandări se numără politici şi strategii de prevenire a consumului excesiv de alcool, campanii de informare şi sensibilizare - pentru conştientizarea legăturii dintre creşterea şi educarea copiilor de către părinţi şi consumul de alcool de către copiii acestora, intervenţii de tip depistare şi consiliere rapidă (implicarea medicilor de familie, a medicilor de medicină generală din spitalele din România şi consilierea psihologică adresată în special părinţilor), dar şi intervenţia precoce, posibilă prin creşterea investiţiilor pentru intervenţiile în primii ani de viaţă, care să aibă în vedere mamele însărcinate, familiile nou întemeiate şi copiii din ciclul primar.

Pe parcursul realizării studiului au fost organizate două sesiuni de consultări într-un format de tip Comitet Consultativ la care au luat parte reprezentanţi ai autorităţilor publice: Institutul Naţional de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Agenţia Naţională Antidrog, Consiliul Naţional al Audiovizualului, printre alţii.
La baza acestei cercetări se regăseşte atât un studiu cantitativ realizat pe un eşantion de 1.062 de respondenţi, cât şi un studiu calitativ care a cuprins 26 de interviuri .

Citiţi şi:

Beţie şi nebunie

Românii, printre campionii europeni la consumul abuziv de alcool. Peste jumătate dintre alcoolici sunt intelectuali

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite