Mazda6 - Katana de clasă medie
0Atunci când Mazda s-a prezentat pe piaţă cu laitmotivul “Zoom-zoom” scepticii s-au grăbit să explice în zeci şi mii de feluri cum va rămâne acest zumzăit doar un zgomot de fundal ce nu se va auzi în habitaclul liderului din segment, VW Passat.
Timpul a trecut, niponii au continuat să lucreze, iar odată cu noua Mazda6 timidul zumzăit s-a transformat într-un zgomot fioros, specific unui roi de viespi asiatice care se îndreaptă fără teamă spre cuibul sedanurilor de clasă medie, unde de ani buni s-a instalat confortabil europeanul Passat.
Voi continua cu prezentarea testului efectuat de noi imediat ce vă asigur că acest material nu este o păcăleală de 1 aprilie şi că toate lucrurile ce vor fi descrise în el sunt la fel de serioase precum este problema Educaţiei în România.
Design
Forma pe care a căpatat-o noua generaţie a Mazdei 6 sub filosofia Kodo este una demnă de manualele de design Pininfarina. Dacă ar exista aşa ceva. Caroseria poate fi descrisă cel mai bine printr-un singur termen: dramă. Te face să razi necontrolat, să plângi, să o admiri fără suflare minute în şir, uneori aducându-te în starea de a nu vrea să te urci la volan. Nu înţelegi cum o maşină dintr-o clasă atât de comună, cea a berlinelor medii, poate să emane atât sentiment în jurul ei.
Aura noii Mazda6 este în mare parte asigurată de îmbinarea armonioasă a stilurilor. Asemeni unei cărţi pline de înţeles, limuzina niponă îşi va dezvălui frumuseţea de fiecare dată când o priveşti. Tinerii vor găsi linii fluide şi forme agresive, perfect distribuite pe un automobil cu o siluetă de coupe. Maturii vor găsi eleganţa ascunsă în elemente cromate şi stilul excepţional de a se distinge într-o mare de maşini. Iar dacă toate aceste elemente nu vă mulţumesc, vă amintesc de evacuarea dublă oferită în standard şi eleronul discret integrat în capota portbagajului.
În ciuda celor spuse mai sus, mă tem că n-am reuşit să cuprind toată frumuseţea modelului nipon în două paragrafe şi vă invit să aruncaţi un ochi pe galeria foto. Pentru că Mazda6 este cea mai frumoasă maşină din segment. Şi nu mă tem să afirm asta. Ba mai mult, sunt convins că şi designerii Alfa Romeo stau undeva în Milano şi iau notiţe.
Motor / Transmisie
Modelul testat de noi a beneficiat de un propulsor diesel de 2.2 litri, care datorită ansamblului de tehnologii Skyactiv furnizează 175 CP şi 420 Nm. Trebuie să vă mărturisesc, motorul este excepţional. Primul lucru pe care îl remarci atunci când porneşti maşina este că ai neapărată nevoie de o vizită la ORL. Da, chiar atât de silenţios este. În plus, te face să te gandeşti bine dacă nu cumva ai probleme şi cu simţul tactil. Pentru că oferă un grad atât de crescut de rafinament încât verifici instinctual dacă nu cumva sistemul i-Stop este activ.
Din punct de vedere al performanţei oferite, Mazda şochează din nou. Unitatea de sub capotă explodează ca o mică Hiroshima la apăsarea pedalei de acceleraţie, furnizând constant cuplu încă de la 2.000 de ture. Magia motorului este reprezentată de seria de modificări specifice tehnologiei Skyactiv, care reuşesc să-i ofere dieselului nipon un comportament de benzinar. Raportul de compresie extrem de scăzut pentru un diesel (14:1) şi folosirea unui sistem de supraalimentare ce presupune două turbine în serie nu sporesc doar performaţele, ci scad şi consumul, un aspect foarte important în ochii europenilor.
Pe parcursul celor aproximativ 600 kilometri parcurşi în regim mixt, am reuşit să scoatem un consum de 5.8 litri / 100 km. Să nu vă imaginaţi că acest consum a necesitat sacrificii enorme, întrucât un Bucureşti-Braşov făcut pe virajata variantă Vălenii de Munte-Cheia, într-un stil tineresc de condus, a răpit din rezervor aproximativ 7 litri de motorină pentru fiecare 100 kilometri bifaţi.
Transmisia automată cu şase trepte, atinsă la rândul ei cu bagheta magică Skyactiv, impresionează prin fidelitatea arătată oricărui stil de condus adoptat de şofer. Ştie să meargă lin, ştie să schimbe treptele într-un mod exuberant şi ştie să transfere responsabilităţile norocosului de la volan prin intermediul padelelor, toate acestea fiind executate în deplin confort şi cu o precizie tipic niponă.
Ţinuta de drum
Întrucât inginerii din Ţara Soarelui Răsare sunt mai perfecţionişti ca niciodată, Mazda6 a devenit mai bună din toate punctele de vedere. Modificările Skyactiv aduse şasiului presupun folosirea unui oţel uşor şi distribuţia inteligentă a maselor. Cum se văd astea din scaunul şoferului? Mai degrabă se simt.
În ciuda motorului diesel de 2.200 centimetri cubi, care fiind vârf de gamă se presupune că este cel mai greu, maşina depăşeşte cu puţin 1.400 kilograme. Asta înseamnă că din punct de vedere dinamic ar putea face faţă celui mai dotat Passat diesel chiar dacă toată bancheta din spate ar fi ocupată de un adolescent american, mare fan al produselor tip fast-food.
Sedanul nipon are un caracter predictibil, dar deloc plictisitor, chiar şi la limită, atunci când sistemul ESP intervine discret şi eficient. Dacă sunteţi amatorii unui stil de condus mai agresiv, vă recomand jantele de 19 inci. Sincer, sunt singura opţiune care ar putea face maşina mai bună. În rest, aveţi deja la dispoziţie o direcţie intuitivă, frâne eficiente şi un gabarit care se aşează foarte bine pe viraje. Magna cum laude!
Confort
Cea mai mare greşeală pe care ar putea s-o facă un public matur în acest moment ar fi să deducă din ce am scris mai sus că suspensiile Mazdei 6 vor sacrifica confortul în defavoarea sportivităţii. De ce asta? Pentru că inginerii niponi au reuşit un setup extrem de interensant, care îmbină foarte bine cele două personalităţi atât de diferite.
Sincer să fiu, oricât de bine ai jongla cu opţiunile, alegând jantele de 17 inci în locul celor de 19, tot nu vei reuşi să atingi nivelul de confort oferit de Passat. Germanul îşi adjudecă acest capitol, dar la o diferenţă minimă.
Mazda neutralizează micul avantaj al teutonului cu o antifonare remarcabilă, aducând nivelul confortului acustic până aproape de limita superioară. Asta când vrei linişte într-un 6. Când vrei sunet, sedanul japonez te va scălda într-un ocean de note muzicale datorită unui sistem Bose special dezvoltat pentru acest model. Ca să fie uşor şi performant.
Alt aspect atent studiat de inginerii japonezi a fost spaţiul interior, unde, mare atenţie, Mazda pierde în faţa Skodei Superb. Atât. În rest, limuzina niponă face o demonstraţie de forţă, reuşind să ofere un spaţiu arhisuficient pentru toţi pasagerii, în ciuda liniei foarte joase a plafonului. Nici mereu chinuitul pasager spate, care sta pe centrul banchetei, nu se va plange de spaţiu. Tunelul central foarte scund îi permite acestuia să-şi găsească o poziţie confortabilă. Atât scaunele cât şi bancheta sunt bine profilate şi returnează confort într-un stil tipic german. Mai piperează un pic această atmosferă tapiţeria din piele albă şi detaliile din piele neagră cusută cu aţă roşie.
Tehnologie
Gata, haideţi să vorbim despre tehnologie, capitol unde toată lumea aştepta lucruri măreţe din partea Mazda. După cum era de aşteptat, producătorul japonez n-a dezamăgit. Noul 6 dispune de o mulţime de sisteme de siguranţă activă şi pasivă, cărora li se adaugă sistemele de asistenţă ale şoferului, un nou must-have pe tărâm european.
Întrucât modelul testat de noi a fost în echiparea de top Revolution, am avut la îndemână toate sistemele posibile. Pachetul i-Activesense, ce reuneşte toate tehnologiile disponibile pe Mazda6, include cruise control adaptiv (MRCC), asistentul inteligent de oraş (SCBS) care frânează automat la viteze sub 30 de km/h dacă sesizează un posibil impact, sistemul de avertizare şi frânare automată (SBS) pentru viteze mai mari de 15 km/h, sistemul de controlul automat al fazei lungi (HBCS), asistenţa la plecare din rampă (HLA), sistemul de semnalizare a frânării bruşte (ESS), farurile adaptive (AFS), sistemul de monitorizare a “unghiului mort” (RVM) şi sistemul de avertizare la depăşirea neprevăzută a liniilor de delimitare a benzii de mers (LDWS).
O să vă vorbesc un pic despre pilotul automat adaptiv, sistem care mi-a dovedit că utilitatea piciorului drept va fi în curând pusă la îndoială de către IT-iştii auto. Prima dată am avut temeri în a testa acest sistem pe un traseu virajat, dar ne-am înarmat cu atenţie şi i-am dat drumul pe un tronson care atunci când este aglomerat poate fi un adevărat calvar pentru biomecanica şoferului: Predeal – Comarnic. Maşina ne-a cedat volanul şi sub promisiunea că va păstra o viteză decentă şi regulamentară a preluat controlul acceleraţiei şi al frânei. Am descoperit astfel că micul creier Mazda, ajutat de senzorii amplasaţi pe parbriz în spatele oglinzii interioare, va fi greu de derutat, indiferent de severitatea virajului abordat. Ne-a purtat în deplină siguranţă pe parcursul a zeci de kilometri, iar în momentul în care am semnalizat o depăşire a trecut din modul “şofer plictisit de viaţă” în cel “adolescent agitat psihomotor” şi ne-a teleportat cu succes în faţa maşinii care mergea prea lent.
Interior
Habitaclul noii generaţii a berlinei aduce ergonomia şi funcţionalitatea la care te aştepţi în mod instinctiv de la un automobil japonez, dar odată cu acestea aduce şi câteva mici defecte, sesizate mai uşor de către publicul tânăr. Primul şi poate cel mai evident este reprezentat de sistemul multimedia, care nu deranjează prin lentoare sau bug-uri, ci prin diagonala prea mică, asemănătoare unui telefon mobil mai performant. Alt detaliu deranjant la acest sistem este reprezentat de amplasarea comenzilor. Nu înţeleg de ce au sacrificat o parte bună din display pentru a monta încă un rând de comenzi în lateralul acestuia, când deja aveai un controller central uşor de folosit şi un touchscreen. Sunt sigur că s-a aprins deja un beculeţ într-un birou din Hiroshima şi că acest detaliu va fi remediat odată cu apariţia unui viitor facelift sau a unei opţiuni noi pentru unitatea media.
De asemenea, mi-aş fi dorit foarte mult ca Mazda să renunţe la cele trei butoane responsabile de setarea ceasului, detaliu parcă uitat pe consolă de specialiştii niponi. Şi n-ar fi stricat nici buzunare pentru uşi cu o deschidere mai mare.
Defectele pe care le-am remarcat la interior au fost compensate cu vârf şi îndesat de materialele folosite de producător, întrucât oriunde ai pune mâna dai de materiale de calitate: piele, plastic fin, cusături atent realizate. Practic, Mazda6 reuşeşte un salt foarte mare din punct de vedere calitativ, apropiindu-se uşor-uşor de limita de demarcaţie dintre automobilele obişnuite şi cele premium.
Preţ
Mazda6 are un preţ de pornire de 21.690 euro cu TVA, pentru motorizarea 2.0 benzină (145 CP) în echiparea de bază Emotion şi urcă până la valoarea de 33.190 euro, valabilă în cazul motorizării 2.2 CD175 AT în echiparea Revolution. Preţului maşinii testate de noi i s-au mai adăugat 1.150 euro, în schimbul cărora am primit navigaţia TomTom şi culoarea metalizată Roşu Soul. De notat ar fi faptul că Mazda comercializează ambele variante ale modelului, Sedan şi Combi, la acelaşi preţ.
Configurând asemănător principalul rival din segment, VW Passat, descoperim un avantaj de aproximativ 2.000 euro în favoarea berlinei japoneze. Skoda Superb în echipare asemănătoare nu va depăşi 34.000 euro, în timp ce Honda Accord pleacă de la 27.268 euro şi urcă vertiginos până aproape de preţul Mazdei. Ford Mondeo şi Opel Insignia s-ar putea dovedi un pic mai avantajoase ca preţ, dar numai în condiţiile unor selectări atente ale opţiunilor.
Concluzii
Cineva a spus la un moment dat că Mazda a reuşit cu ajutorul noii generaţii a modelului 6 să aducă o sabie într-o luptă de pistoale. Ei bine, situaţia nu e tocmai aşa. Din câte am observat noi, katana propusă de niponi pentru războiul din clasa berlinelor medii s-ar putea dovedi mai eficientă decât orice pistol adus de nemţi sau americani. Katana nu se blochează, katana nu rămâne fără gloanţe. Katana taie!
Japonezii au ridicat standardele foarte sus şi în mod implicit au aprins beculeţe roşii în birourile concurenţei. Aştept cu nerăbdare să văd răspunsul rivalilor, pentru că dintr-o astfel de luptă ies câştigători doar cumpărătorii de automobile.
Probabil voi fi acuzat că sunt părtinitor după această declaraţie, dar trebuie să afirm: Mazda6 este cea mai bună opţiune din segment în momentul de faţă. Sincer, nu văd un motiv serios pentru care ai refuza berlina niponă în defavoarea unui Passat. Consider că modelul japonez ar trebui să fie noul gold standard al clasei sale, iar alegerea sa să fie la fel de raţională precum este alegerea unui Land Rover Defender ca maşină de safari. Sau a unei maşini de Formula 1 pentru Formula 1.
Revin. Nu, acest test nu este o păcăleală de 1 aprilie. Vă rog să-l consideraţi ca atare.
Se încarcă comentariile...
