Afirmaţia a fost făcută în cadrul unui dialog purtat pe micul ecran, ulterior derulării unui Atelier de lucru cu  tema „Adecvarea apărării naţionale la ameninţările actuale; complementarităţi ale sistemului naţional de apărare“.

Exact cu şapte zile în urmă, la sediul Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I“, s-a desfăşurat atelierul de lucru menţionat, organizat de A.O.R.R.  împreună cu Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitate şi cu sprijinul Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major al Apărării.

La activitate au participat generali şi ofiţeri în rezervă, reprezentanţii Statului Major al Apărării, ai categoriilor de forţe, Academiei Forţelor Terestre, Comandamentului Întrunit al Forţei, Comandamentului Logistic Întrunit şi Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaţiilor.

Comunicările prezentate în cadrul atelierului, moderate de preşedintele A.O.R.R, generalul (r) Virgil Bălăceanu, au constituit un moment de reper pentru acest inedit “think tank“ în domeniul studiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale, prezentările făcute şi discuţiile pe marginea acestora vizând probleme de interes deosebit pentru apărarea naţională, abordate şi analizate ştiinţific, după cum au precizat şi organizatorii.

Cum autorii comunicărilor au venit cu multe elemente inedite merită enumerarea ideilor promovate şi a celor care le-au susţinut: 

  • Riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa apărării naţionale“ – gl. lt.(r) Dan Plăviţu, gl.bg.(r) Adriean Pârlog;
  • Capabilităţile de apărare ale Armatei României – col.(r) Crăişor Ioniţă;
  • Argumente privind necesitatea dezvoltării Forţelor de Rezervă ale Armatei României – gl.bg.(r) Vasile Băeţelu;
  • Apărarea Teritorială între paradigmă şi necesitate- gl. mr.(r) Dan Grecu;
  • Corpul Naţional al Rezerviştilor Militari- gl.(r) Mircea Chelaru;
  • Apărarea cibernetică şi societatea civilă – gl.mr.(r) Dumitru Cristea;
  • Lidership-ul militar – complementaritate sinergică a capacităţii de apărare? – gl.bg.(r) Petre Toader;
  • Reţeaua de detaşamente pentru acţiuni cuantice – o capabilitate invizibilă – col.(r) Vasile Păun;
  • Garda naţională – o alternativă rezonabilă – col.(r) Aurică Şerban, col.(r) Viorel Moldoveanu;
  • Organizaţiile pro-apărare şi sprijinul societăţii civile – col.(r) Pascu Furnică;
  • Sistemul privat de securitate – furnizor & resursă pentru apărare – gl.bg.(r) Gheorghe Jilavu, col. (r) Marius Bârloiu;
  • Pachetul legislativ pentru apărare – col.(r) av. Adrian Teodorescu.

Generalul Bălăceanu mi-a precizat că s-a optat pentru începerea atelierului menţionat de lucru, cu o amplă informare purtând marca specialiştilor în intelligence, deoarece orice decizie politico-militară porneşte de la ceea ce înseamnă configurarea, aproape de real, a ameninţărilor potenţiale, îndeosebi pentru că:

Structura de informaţii militare este una necesară la pace, dar mai ales în situaţii de criză. De fapt, ei, camarazii din intelligence, trebuie să ducă la ceea ce spunem noi militarii, respectiv evitarea surprinderii, şi, sigur, să configureze, prin analiza specialiştilor, care sunt cele mai posibile ameninţări şi riscuri, precum şi modalităţile prin care acestea pot fi contracarate, din punctul de vedere al structurilor de informaţii.

Generalul (r.) dr. Virgil Bălăceanu militează pentru activarea unei rezerve credibile a organismului militar naţional

Din 14 octombrie 2017, semnala generalul (r.) dr. Virgil Bălăceanu, nu mai vorbim de Statul Major General, ci de Statul Major al Apărării,

În fotografia de mai sus. generalul Nicolae Ciucă, fostul şef al Statului Major General, acum şef al Statului Major al Apărării, pe timpul discursului susţinut în cadrul lucrărilor Comisiei de Apărare şi Securitate a Adunării Parlamentare a NATO, Bucureşti, 7 octombrie 2017 - foto Petrică Mihalache.

În legătură cu numărul actual, extrem de mic al generalilor activi, din armata ţării, interlocutorul meu aprecia că acesta este o consecinţă a unei vulnerabilităţi analizate la atelierul de lucru amintit.

De altfel, legea stipulează acum şi faptul că Statul Major al Apărării, asigură, printre alte atribuţiuni, şi ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizare a armatei. Generalul Bălăceanu mai afirma:

Este o problemă serioasă, la ora actuală, mobilizarea armatei, pentru că trebuie să recunoaştem că rezerva armatei române este nepregătită, legislativ nu mai există prevederi care să permită pregătirea rezerviştilor la pace. În plus, rezerva armatei este îmbătrânită, majoritatea rezerviştilor se duc către clasele 2 şi 3, doar a trecut timpul de la ultimele contingente care au făcut serviciul militar obligatoriu. Şi constituie, acum, o problemă reală şi asigurarea materială, înzestrarea rezervei.

Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România şi-a propus, după cum indica generalul Bălăceanu, să fie un laborator de idei şi să constituie, prin expertiza seniorilor militari, o interfaţă între instituţiile cele mai importante din domeniul apărării şi clasa politică.

Asta cu condiţia ca şi politicienii să se trezească la realitate, până nu va fi prea târziu... ca să îşi mai pună cenuşă în cap.

Nota bene:

Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi Fundaţia Eurisc organizează joi, 23 noiembrie 2017, un brainstorming cu public cu tema „România în NATO şi UE“. Acţiunea va avea loc la Sala Luvru din hotelul Capitol, de pe Calea Victoriei 29, Bucureşti.