Judecătoare a Curţii Supreme din SUA: „Dacă Trump devine preşedinte, e timpul să ne mutăm în Noua Zeelandă”
0O judecătoare a Curţii Supreme din Statele Unite a lansat o critică vehementă asupra candidatului republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie, Donald Trump, într-un atac verbal suprinzător pentru un magistrat al celei mai înalte instanţe de peste ocean.
Ruth Bader Ginsburg, aflată în al 23-lea ei an de mandat ca judecătoare a Curţii Supreme, nu a încercat să-şi voaleze antipatia faţă de antreprenorul american, despre care a spus într-un interviu cu analista CNN Joan Biskupic că este un „ipocrit” a cărui candidatură a considerat-o amuzantă la început.
„Nu este consistent deloc. Spune orice îi vine în cap în momentul în care deschide gura; are un ego imens... cum a scăpat fără a-şi face publică declaraţia fiscală? Presa pare să fie foarte înţelegătoare cu el în această privinţă” a declarat Ginsburg, referindu-se la faptul că Trump amână să îşi publice declaraţia fiscală, deşi candidatul republican s-a angajat să facă asta.
Atacurile verbale ale magistratei americane complementează un interviu pe care l-a acordat la sfârşitul săptămânii trecute pentru „The New York Times”, în cadrul căruia a remarcat sarcastic că o victorie a lui Trump ar însemna că „este timpul să se mute în Noua Zeelandă”, citând o replică preferată a soţului ei, decedat în 2010.
„Nu îmi imaginez cum ar putea ajunge acest loc – cum ar putea ajunge această ţară - cu Donald Trump drept preşedintele nostru” a completat Ginsburg.
Comentariile lui Ginsburg au venit ca o surpriză în peisajul incert al alegerilor prezidenţiale americane, şi nu din cauza tonului – criticii lui Trump au folosit în general termeni duri la adresa ideilor şi atitudinii magnatului american – ci din cauza faptului că judecătorii celei mai înalte curţi de judecată din Statele Unite nu intervin, de obicei, în dispute politice.
Magistraţii Curţii Supreme nu au un cod de conduită care să interzică explicit comentariile politice, iar viziunea fiecăruia este destul de clar delimitată pe o linie netrasată între conservatorism şi liberalism. Însă rolul lor este limitat de mulţi la dezbaterea dilemelor constituţionale ale legislaţiei americane, iar imparţialitatea lor politică are de obicei rolul de a asigura că deciziile sunt bazate
exclusiv pe interpretarea Constituţiei Statelor Unite, în loc de preferinţele politice ale fiecăruia.
Ginsburg a fost criticată intens de tabăra pro-Trump, magnatul însuşi criticând afirmaţiile magistrate pentru „The New York Times”: „(...) cred că este o ruşine pentru curte şi cred că ar trebui să-şi ceară scuze. Este foarte greşit ca un judecător al Curţii Supreme să se implice într-o campanie politică.”
Atacul lui Ginsburg ar putea avea însă în spate şi blocajul pe care campania prezidenţială din Statele Unite l-a provocat în cadrul Curţii Supreme. Înlocuirea scaunului liber lăsat de moartea judecătorului Antonin Scalia, în februarie, este blocată de Congresul majoritar republican, pentru a fi transformată într-o miză electorală adăugată alegerilor din noiembrie – iar asta lasă instanţa supremă de peste ocean cu un număr par de judecători şi cu decizii importante care se termină cu un vot de 4-4, blocându-le activitatea în cazuri complicate şi relevante pentru cetăţenii şi legislaţia ţării.
În acelaşi timp, Ginsburg este bănuită de simpatii nevoalate pentru candidata democrată la prezidenţiale, Hillary Clinton, fiind nominalizată în funcţie în timpul primului mandat de preşedinte al soţului acesteia, Bill Clinton.