Diplomatul care a confruntat administraţia Bush în privinţa armelor de distrugere în masă ale Irakului a murit la 69 de ani

Joseph Wilson şi soţia sa, Valerie Plame, la petrecerea the Bloomberg News, în 2006 FOTO EPA-EFE

Joseph C. Wilson, diplomatul care a subminat motivaţia cheie pentru invazia Irakului, în 2003, şi a cărui soţie a fost expusă ca agent CIA într-un act de răzbunare al administraţiei Bush, a murit pe 27 septembrie în casa sa din Santa Fe, New Mexico, la 69 de ani, relatează Washington Post.

El primea îngrijiri paliative, iar organele sale au cedat, a anunţat fosta sa soţie, Valerie Plame, fost ofiţer CIA sub acoperire.

Wilson a purtat negocieri cu Saddam Hussein la început anilor 90, înainte de primul Război din Irak.  Retras din activitatea de la Departamentul de Stat, a fost trimis de CIA în Niger, în 2002, pentru a afla dacă Irakul cumpărase uraniu din ţara africană pentru a fabrica arme nucleare.

După opt zile petrecute în Niger, unde exercitase una din primele sale funcţii diplomatice în anii 70, Wilson a ajuns la concluzia că nu existau nici un fel de dovezi că Irakul avea la dispoziţie uraniu pentru arme de distrugere în masă.

În ianuarie 2003, în discursul său privind Starea Naţiunii, Bush a susţinut exact contrariul: „Guvernul britanic a aflat că recent Saddam Hussein a căutat cantităţi semnificative de uraniu în Africa”. Sub acest motiv, de fapt pretext, două luni mai târziu, forţele armate americane au invadat Irakul.

În iulie 2003, Wilson a reacţionat printr-un editorial publicat în New York Times intitulat „Ce nu am descoperit în Africa”. „Ca cineva care s-a întâlnit cu Hussein şi cu asasinii săi în perioada premergătoare Războiului din Golful Persic din 1991, ştiam prea bine ce periculos este”, a scris el. Doar că administraţia Bush nu a luat în considerare ceea ce aflase el în privinţa uraniului, preferând să dea credit informaţiilor indirecte ale agenţilor secreţi , care de altfel s-au şi dovedit incorecte ulterior.

„A manipulat administraţia Bush serviciile de informaţii în privinţa programelor de înarmare ale lui Saddam Hussein ca să justifice invadarea Irakului?” scria Wilson.

Umilită, Casa Albă l-a luat în vizor pe Wilson care a devenit o ţintă, un adversar politic, deşi acesta era diplomat. Ceea ce s-a văzut în faptul că, în anul 2000, el a contribuit cu aceeaşi sumă de bani, 1000 de dolari, la campaniile pentru prezidenţiale ale democratului Al Gore, respectiv Bush. 

După câteva zile de la exprimarea publică a fostului diplomat, editorialistul conservator Robert D. Novak a dezvăluit identitatea soţiei sale ca ofiţer CIA. Plame a fost obligată să demisioneze din CIA. În următorii ani, cei doi soţi au vorbit despre cum vieţile lor au fost complet date peste cap de ceea ce au descris ca un act de trădare şi răzbunare politică din partea administraţiei Bush. Din 1982, dezvăluirea identităţii ofiţerilor de informaţii sub acoperire este infracţiune federală.

În 2004, Wilson şi-a publicat memoriile: „Politicile adevărului: minciunile care au dus la război şi au trădat identitatea soţiei mele ca ofiţer CIA” (“The Politics of Truth: Inside the Lies that Led to War and Betrayed My Wife’s CIA Identity”).

În 2006, soţii i-au dat în judecată pe vice-preşedintele Richard B. Cheney , şeful  său de personal  I. Lewis “Scooter” Libby,  consilierul prezidenţial  Karl Rove, respectiv pe Richard L. Armitage, de la Departamentul de Stat, pentru faptul că au dezvăluit în mod ilegal editorialistului Novak identitatea lui Plame. 

Mai târziu s-a aflat că Armitage a fost primul care a dezvăluit identitatea lui Plume, însă Libby a fost condamnat în 2007 pentru sperjur, obstrucţionarea justiţiei şi altele. Bush a comutat sentinţa cu executare a lui Libby. În 2018, Donald Trump l-a graţiat.

Soţii s-au mutat împreună cu cei doi copii în New Mexico, unde au continuat să locuiască şi după divorţul lor, în 2017. Valerie Plume este în prezent candidat democrat pentru Casa Reprezentanţilor din New Mexico.