Colonelul (r.) inginer Aurel Cazacu este un expert recunoscut în mediul militar, pentru modalitatea pragmatică de a se adapta provocărilor pieţei moderne de armament.

După cum îmi semnala interlocutorul meu, cu care am avut un dialog pe micul ecran, în ultimele 30 de zile au fost trei evenimente susţinute de parteneri americani, în România, unul fiind dedicat strict domeniului militar, altul prilejuit de Adunarea Parlamentară a NATO, ulterior fiind o acţiune de trei zile, cu peste două sute de oameni de afaceri americani, care au dorit să aibă drept parteneri de dialog oameni de afaceri din România.

Contractul vizând achiziţionarea de rachete MIM-104 Patriot nu conţine obligaţiii de offset, dar, în opinia conaţionalului Aurel Cazacu, acest lucru nu este o problemă, atâta timp cât partenerul american a demonstrat acum că doreşte să avem o cooperare, să fim o ţară puternică, iar pentru asta trebuie să ne dezvoltăm economic. Colonelul inginer Cazacu a mai precizat:

„Nu am simţit că a făcut cineva managementul oportunităţilor, că pe masa primului-ministru există o situaţie foarte clară privind fiecare firmă americană, cu cine s-au întâlnit reprezentanţii acesteia, ce au discutat, ce poate fi de perspectivă. Cumpărarea de echipamente militare nu este o investiţie în van, deoarece în spatele unor asemenea achiziţii există o dezvoltare economică.”

AUREL CAZACUColonelul (r.) inginer Aurel Cazacu crede în revigorarea industriei naţionale de apărare.

La momentul actual, în întreprinderile de armament se lucrează cu sisteme moderne, motiv de a pregăti serios tinerii interesaţi de acest domeniu şi de a dezvolta, în mod corespunzător, exportul de armament.

Din păcate sunt ambasade ale României unde nu există nici măcar un pliant privind oferte, în sensul menţionat, în state cu care ţara noastră a avut legături tradiţionale, inclusiv pe plan economic.

România poate exporta nu numai pistoale-mitralieră, ci şi alte echipamente militare. Inginerul militar Aurel Cazacu a dat un exemplu:

„Arma de la Cugir, de 5,56 milimetri, care nu se devoltă, este parte a unei probleme de proprietate intelectuală, care nu este nici a unui partid, nici a unei persoane, ci este o proprietate intelectuală a fabricii. Lumea se schimbă, politicul schimbă anumite persoane şi atunci nimeni nu vrea să o dezvolte şi să câştige statul, pentru că poate cineva se gândeşte ce afacere ar fi dacă arma menţionată ar deveni proprietate intelectuală a unui grup de lobby, care păstoreşte acest domeniu.”

Cu ocazia expoziţiei organizate recent în România, de oameni de afaceri americani, a fost şi firma „General Dynamics”, ai căror reprezentanţi i-au precizat colonelului Cazacu că îşi doresc să înceapă producţia în România, care ar putea debuta cu partea de asamblare, cu trimiterea unor module, cu care se poate facilita acest proces de fabricaţie.

În paralel se pot identifica soluţii pentru a face anumite componente în România, idee în care se poate merge spre zona privată. Apropo de asta, inginerul militar Aurel Cazacu afirma:

„Fabrica de tancuri din Bucureşti poate fi relocată pe terenul aflat la sud de Capitală, la 40 de kilometri, unde este poligonul de încercări. Cu banii care s-ar lua prin valorificarea spaţiului fabricii - existent acum în Bucureşti, nefiind o problemă ecologizarea acelui teren, pentru a face spaţii de locuit şi centre comerciale -, în zona Mihai Bravu se pot face hale, se poate edifica o fabrică nouă, cu tehnologie nouă. Terenul de la Mihai Bravu este dat spre păstrare armatei române, de boierul Dadilov, deci nu poate fi vândut.”

Pe partea de aviaţie, conaţionalul Aurel Cazacu susţine că trebuie management privat sau managementul privat, al fabricii de la Bacău, să ia „sub umbrela sa”  fabrica de la Bucureşti şi pe aceea de la Craiova. Asta în condiţiile în care interlocutorul menţionat crede că:

„Ne lipseşte curajul. Suntem umili, supuşi şi resemnaţi. Trebuie să apară o nouă generaţie de politicieni, care să nu mai stea sub umbra celor care au fost. Şi trebuie să avem mai mult curaj. Americanii au venit cu oferte în valoare de patru miliarde. Eu sunt foarte uimit că aceia aflaţi la putere par să nu înţeleagă că aceste patru miliarde ar fi canalizate spre oamenii de afaceri care ţin de actuala guvernare. Şi cred că supărarea partenerilor americani, că au avut puţini interlocutori din rândurile oamenilor de afaceri autohtoni, tocmai aici este.”

În legătură cu dotarea necesară Foţelor Navale ale României există posibilitatea ca pe partea de offset să se ceară un loc pe piaţa navală internaţională, chiar dacă proprietarul unui şantier naval românesc este o firmă străină.

România poate face export în zona Mării Mediterană, în Orientul Mijlociu.

În concluzie, este nevoie de un management al oportunităţilor, care să ofere şanse adecvate firmelor româneşti.

Colonelul (r.) ing. Aurel Cazacu a reiterat observaţia că partenerii americani ne-au întins o mână, situaţie în care România trebuie să vină cu toată deschiderea, mai ales că un general american afirma, cu tâlc:

„Voi românii aveţi impresia că intrând în NATO aţi urcat într-un autobuz în care staţi pe un scaun, iar eu americanul sunt la volan. Nu. Voi trebuie să înţelegeţi că intraţi într-o echipă, în care trebuie să alergaţi, şi că aveţi un areal pe care trebuie să îl acoperiţi.”