Ce se ascunde în spatele atacului lui Donald Trump la adresa predecesorului său Barack Obama?

Acuzaţiile lui Donald Trump, nesusţinute de probe, că fostul preşedinte Barack Obama ar fi ordonat să-i fie ascultate convorbirile telefonice miliardarului ar putea avea mai multe explicaţii. Fie liderul de la Casa Albă încearcă să deturneze scandalul legăturilor apropiaţilor săi cu Rusia, fie miliardarul ar fi căzut pe interceptări în cazul unor cetăţeni străini acuzaţi de spionaj şi care au frecventat reşedinţa din New York a magnatului.

Acuzaţiile preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, că predecesorul său, Barack Obama, ar fi dispus să i se asculte convorbirile telefonice premergător alegerilor, agită apele în Statele Unite şi sunt analizate din toate unghiurile de analiştii politici. Preşedintele Trump a cerut Congresului să investigheze acuzaţiile pe care le-a formulat, fără să prezinte public vreo dovadă. 

Republicanul Devin Nunes a dat asigurări că Comisia pentru Informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor, al cărei preşedinte este, va căuta ”să afle dacă Guvernul a desfăşurat activităţi de supraveghere a unor responsabili sau reprezentanţi ai echipei de campanie a unui partid politic”.

Un purtător de cuvânt al fostului preşedintele Barack Obama a negat categoric ca acesta ar fi dispus înregistrarea convorbirilor din Trump Tower.

Directorul FBI, James Comey, a cerut Ministerului de Justitie să respingă public acuzaţiile formulate de Donald Trump. Comey ar fi spus că aceste grave acuzaţii sunt false şi trebuie de îndată corectate. Deocamdată Ministerul Public nu a făcut o astfel de declaraţie publică.

Şi James Clapper, director al Comunităţii Naţionale de Informaţii din 2010 şi până-n ultima zi de activitate a Administraţiei Obama a dezminţit informaţiile. “Dezmint. Nu mai pot vorbi desigur într-o capacitate oficială, dar pot spune că, în partea aparatului de securitate naţională aflat în subordinea mea n-a existat nici o acţiune de interceptare împotriva candidatului Trump sau campaniei sale electorale”, a declarat Clapper. Teoretic, un mandat de interceptare poate veni de la autorităţi locale sau pe alte filiere, dar dezminţirea generalului-locotenent în rezerva Clapper, care a coordonat cele 17 servicii de informaţii americane, are greutate.

“Dacă Poliţia Federală (FBI) decide să-şi folosească autoritatea de monitorizare în contextul unei investigaţii criminale sau de contrainformaţii, ea trebuie să justifice cu probe, în faţa unui judecător federal, necesitatea recurgerii la acest tip de măsuri, şi nimeni de la Casa Albă, nici măcar preşedintele, nu are dreptul să influenţeze sau să dicteze cursul anchetei”, a punctat Josh Earnest,  purtătorul de cuvânt fostei Administraţii Obama.

Interdicţia de a intercepta direct cetăţeni americani este în vigoare de la mijlocul anilor 1970, dar aceştia pot cădea în plasa unor investigaţii vizând străini.

“Înseamnă că existau temeiuri de a crede că o persoană sau persoane din Turnul Trump acţionau ca agenţi ai ruşilor - în orice scop, nu neapărat legat de alegeri. FBI-ul monitorizează agenţi ai guvernelor străine. Singurul mod de a stabili dacă într-adevăr a fost filaj electronic ar fi publicarea conţinutului mandatului şi rezultatului executării sale.

Aşa ceva n-ar trebui făcut nici măcar într-o furtună politică atât de intensă ca aceasta”, considera Michael Mukasey, ministru al Justiţiei în cabinetul Bush Jr. Din cauza naturii secrete a acestui tip de acţiune, este foarte probabil că adevărul nu se va afla niciodată. E un fapt pe care se poate baza un preşedinte care intenţionează să distragă atenţia.

Sunt analişti care spun că sursa informaţiilor preşedintelui Trump ar fi mediasfera conservatoare - site-ul Breitbart şi programul radio al amfitrionului Mark Levin, care  a reluat duminică acuzaţiile la televiziunea Fox - oficios al partidului Republican - şi a adăugat că "întrebarea nu este <<DACĂ>> ci pe cine au spionat în perioada tranziţiei". 

Aceste surse susţin că Administraţia Obama ar fi cerut în două rânduri instanţei juridice de resort aprobarea de monitorizare electronică a obiectivului Turnul Trump din Manhattan,  cerere refuzată în iunie, dar aprobată în octombrie anul trecut. 

Peter Wehner, apropiat al fostului preşedinte George Bush Jr este de părere că echipa lui Trump încearcă să agite şi mai mult spiritele într-o perioadă în care sunt pe rol câteva  investigaţii, printre care una senatorială, privind legăturile lui Trump şi campaniei sale cu regimul Putin. Sunt analiştii care spun că ar fi vroba chiar de o tentativă de diversiune.