Alegeri SUA 2016. Ce s-ar întâmpla dacă Hillary Clinton sau Donald Trump şi-ar retrage candidatura

Ce s-ar întâmpla dacă vreunul dintre cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite s-ar retrage brusc din cursă? Întrebarea a devenit de actualitate după recentele probleme de sănătate întâmpinate de Hillary Clinton, care şi-a întrerupt pentru câteva zile campania după ce a leşinat la ceremonia de comemorare a victimelor atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.

Atât tabăra democrată, cât şi cea republicană s-ar confrunta cu o situaţie inedită.

Hillary Clinton, diagnosticată cu pneumonie

Problemele de sănătate ale candidatei democrate la Casa Albă Hillary Clinton au ţinut în repetate rânduri primele pagini ale ziarelor de peste Atlantic. Recent, fosta Primă Doamnă a Statelor Unite a fost diagnosticată cu pneumonie, ceea ce a generat temeri în legătură cu o posibilă retragere a sa din campania prezidenţială. Însă Hillary Clinton, 68 de ani, dă asigurări că se simte bine şi că nu renunţă la luptă. Totuşi, ce s-ar întâmpla dacă ea, sau chiar contracandidatul său republican Donald Trump, 70 de ani, nu ar mai putea să se prezinte la alegerile programate pe 8 noiembrie?

Retragerea din cursa pentru Casa Albă - un teren neexplorat

În Statele Unite, modalitatea de retragere sau de înlocuire a unui candidat nominalizat de vreun partid pentru alegerile prezidenţiale nu este prevăzută în Constituţie, în timp ce sistemul electoral este foarte vag asupra acestui punct. Doar partidele au mecanisme în acest sens, dar acestea sunt oarecum diferite, destul de vechi şi încă neexplorate.

În tabăra democrată, nimeni nu o poate declara inaptă pe Hillary Clinton să-şi continue campania şi forţa astfel să renunţe la visul ei de a deveni prima femeie preşedinte din istoria Statelor Unite. Ea însăşi trebuie să-şi anunţe retragerea, în caz că nu mai poate din cauza anumitor probleme, cum ar fi cele de sănătate. În cazul unui astfel de anunţ, statutul Partidului Democrat prevede convocarea unei reuniuni speciale a Comitetului Naţional.  Alegerea unui înlocuitor trebuie făcută cu majoritatea voturilor membrilor Comitetului Naţional Democrat, adică peste 447. Însă nu există reguli clar stabilite în privinţa desemnării acestuia. Singura certitudine este că partenerul de campanie al candidatului iniţial, Tim Kaine în cazul lui Hillary Clinton, nu dobândeşte în mod automat calitatea de înlocuitor.

Cu toate că probabilitatea retragerii lui Hillary este destul de redusă, speculaţiile sunt în toi. În timp ce amatorii teoriilor conspiraţiei susţin că fostul secretar de Stat american este înlocuit cu o sosie în apariţiile sale publice, jurnalistul David Shuster scrie că liderii Partidului Democrat fac demersuri pentru a fi pregătiţi pentru orice situaţie. Două variante ar fi luate în calcul: actualul vicepreşedinte american Joe Biden, care a cochetat o perioadă de timp cu ideea de a candida la preşedinţie, şi învinsul din alegerile primare Bernie Sanders, notează jurnalistul american, care spune că a primit informaţii în acest sens din interiorul taberei democrate.

În ceea ce priveşte Partidul Republican, modalitatea de desemnare a unui înlocuitor în cazul retragerii candidatului nominalizat iniţial este şi mai confuză. Dacă Donald Trump nu ar mai fi capabil să se prezinte la alegeri, conducerea poate, potrivit punctului 9 din statut, convoca o reuniune a membrilor Comitetului Naţional Republican sau o nouă Convenţie Naţională. Cea de-a doua variantă este aproape imposibilă, ţinând cont de mobilizarea vastă necesară într-un timp prea scurt rămas până la alegeri.

De la alegerea primului preşedinte al Statelor Unite, George Washington (1789-1797), şi până la cel de-al 44-lea, Barack Obama (2009-2017), democraţii şi republicanii nu s-au confruntat cu situaţia de a înlocui un candidat nominalizat în urma încheierii cursei interne. Probleme au existat doar cu doi parteneri de cursă. James S. Sherman, vicepreşedintele ales de William Howard Taft, a murit cu şase zile înainte de alegerile din 1912. Însă moartea sa nu a complicat situaţia, fiindcă Taft nu a mai fost reales. În 1972, la 60 de ani distanţă de la acest episod nefericit, senatorul Thomas Eagleton, partenerul de campanie al candidatului democrat George McGovern, s-a retras din cursă cu trei luni înainte de scrutin, după ce s-a aflat că suferă de o boală psihică. În cele din urmă, George McGovern a fost învins de Richard Nixon.

Potrivit lui Jeanne Zaino, profesoară de ştiinţe politice la Iona College din New York, aceste reguli sunt vagi tocmai pentru a le lăsa spaţiu de manevră partidelor. „Le oferă şansa să facă cea mai bună alegere, în loc să aibă mâinile legate de un sistem care le-ar obliga să accepte pe cineva care nu le convine“, a explicat Zaino pentru AFP.

Soluţia partenerei/lui de viaţă

În schimb, fenomenul înlocuirii unui candidat desemnat iniţial cu partenera/ul de viaţă nu este străin Statelor Unite. Olympia Snowe a obţinut un loc în Camera Reprezentanţilor din Maine în 1973, după decesul primului său soţ, fostul politician şi om de afaceri Peter T. Snowe, într-un accident rutier. Ea a devenit ulterior o senatoare influentă la nivel federal. Jean Carnahan a fost la rândul ei aleasă senatoare în Missouri după ce soţul său a murit într-un accident aviatic cu trei săptămâni înainte de vot. Potrivit Constituţiei, Bill Clinton nu mai poate fi ales preşedinte al Statelor Unite după două mandate consecutive la Casa Albă, dar candidatura fiicei soţilor Clinton, Chelsea, poate reprezenta o variantă de înlocuire, sau Melania Trump în cazul lui Donald.

Hillary Clinton revine în campanie mai devreme decât anunţase

Hillary Clinton îşi va relua campania electorală joi, cu o zi mai devreme decât anunţase iniţial, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al candidatei, Nick Merril, a făcut anunţul marţi seara. Clinton „şi-a petrecut ziua recuperând lectura dosarelor şi dând telefoane şi a urmărit la televiziune discursul preşedintelui Obama la Philadelphia“, a precizat el.

Barack Obama a apărat-o marţi pe Hillary faţă de „criticile nedrepte“ cărora ea le este ţintă, denunţând atitudinea presei faţă de candidata democrată la succesiunea sa.

„Ea a fost caricaturizată de dreapta şi uneori de stânga“, şi-a început discursul Obama la Philadelphia, vizibil încântat să regăsească o ambianţă de campanie. „Ea a fost acuzată de tot ce vă puteţi imagina şi a constituit obiectul mai multor critici nedrepte decât oricine“, continuat el.

„Am văzut ce poate face. Nu renunţă niciodată“, a subliniat preşedintele american, arătându-se hotărât, cu cinci luni înainte de încheierea celui de-al doilea său mandat, să-şi pună carisma şi popularitatea în creştere în slujba fostului său secretar de Stat.

În timp ce Barack Obama îşi susţinea discursul, Bill Clinton îşi înlocuia soţia la o acţiune de colectare de fonduri la Los Angeles. El o va înlocui de asemenea miercuri la Las Vegas.

În acelaşi timp, într-un miting în Iowa, Donald Trump a denunţat „aroganţa“ rivalei sale democrate.

„Alegătorii s-au săturat. Pe 8 noiembrie, ne vom relua ţara“, a promis el într-un discurs adresat „celor care suferă“.

După un weekend agitat şi după ce s-a dezechilibrat în timpul unei ceremonii la New York, Hillary Clinton s-a retras de duminică la reşedinţa sa din Chappaqua. Ulterior, ea a anunţat că a fost diagnosticată cu pneumonie şi că îşi va relua programul de campanie vineri. Data a fost devansată cu o zi, pentru joi, cu 11 zile înainte de prima dezbatere prezidenţială.

Hillary Clinton încearcă să-şi crească din nou distanţa în sondaje faţă de Donald Trump. Potrivit ultimei medii a sondajelor realizate de RealClearPolitics, 45,8% dintre americani ar vota pentru Clinton şi 43,4% pentru Trump.