Alegeri SUA 2016. Speriaţi de o eventuală victorie a lui Donald Trump, tot mai mulţi hispanici solicită cetăţenia americană pentru a putea vota

Mii de hispanici s-au lansat într-o adevărată cursă contracronometru pentru a obţine cetăţenia americană şi a vota, astfel, în alegerile prezidenţiale, sătui de discursul agresiv antimigraţie al miliardarului Donald Trump, favoritul alegerilor primare republicane, relatează AFP online.

„Mă simt ameninţată de situaţia politică“, recunoaşte pentru AFP o mexicancă, María Orozco, în vârstă de 36 de ani.

Ea deţine deja celebrul „green card“, de rezident permanent. Documentul oferă „o anumită securitate, însă legile imigraţiei se schimbă constant şi nu ştiu ce se poate întâmpla dacă va câştiga Trump“, subliniază ea.

Magnatul în domeniul imobiliar agită, de la începutul campaniei, o retorică agresivă prin care-i vizează pe imigranţii din America Latină, anunţând că, în cazul în care va fi ales, va expulza 11 milioane de migranţi fără forme legale, în principal hispanici.

El a promis că va obliga Mexicul să plătească pentru ridicarea unui zid uriaş de-a lungul frontierei cu Statele Unite, care să oprească fluxul de migranţi clandestini, şi a afirmat despre migranţii mexicani fără documente că sunt violatori, traficanţi de droguri şi criminali.

„În 15 ani de trai aici nu am simţit niciodată o atmosferă atât de ostilă“, a continuat Maria Orozco, o scenaristă care locuieşte la Los Angeles. „Vreau să votez împotriva lui Trump“, a adăugat ea.

În Statele Unite, unde trăiesc în total peste 54 de milioane de hispanici, cei care pot să ceară naţionalitatea se mobilizează cu miile pentru a-şi pregăti dosarele.

Ei au termen până în mai, ştiind că urmează cinci luni de proceduri, înainte să se înscrie în registre pentru a putea vota pe 8 noiembrie.

Potrivit administraţiei Obama, aproximativ 8,8 milioane de persoane pot obţine cetăţenia - inclusiv 2,7 milioane de mexicani. Există deja 13 milioane de alegători de origine hispanică şi ei ar putea participa la scrutinul din noiembrie.

Furie şi teamă

California, cel mai populat stat din Statele Unite, în care trăieşte majoritatea populaţiei de origine latino-americană - şi care votează în mod tradiţional pentru democraţi - a primit cel mai mare număr de cereri de cetăţenie.

Numai în comitatul Los Angeles - o metropolă cu zece milioane de locuitori, în sud-vestul Statelor Unite -, aproximativ 750.000 de persoane îndeplinesc criteriile necesare în vederea naturalizării.

Însă privirile se îndreaptă către Nevada vecină, Colorado (vest), New Mexico (sud-vest) şi Florida (sud-est) - state în care alegătorii sunt indecişi şi în care impactul hispanicilor s-ar putea dovedi hotărâtor.

„Am acţionat întotdeauna în favoarea naturalizărilor, însă conflictul politic ajută la mobilizarea şi organizarea comunităţilor furioase şi cărora le este frică“, afirmă Tara Raghuveer, adjuncta directorului Asociaţiei pentru protecţia migranţilor National Partnership for New Americans.

Juana Salinas, o cameristă la un hotel din Las Vegas de aproape 20 de ani, a făcut primul pas către cetăţenia americană în urmă cu câteva săptămâni.

Ea se confruntă cu primul obstacol - costul. Fiecare dosar costă 680 de dolari, o sumă care se poate dovedi prohibitivă în cazul unei familii.

„Sunt mulţi bani pentru noi, dar de această dată vrem cu adevărat să-i adunăm“, spune pentru AFP această femeie în vârstă de 58 de ani, care s-a născut în statul Chihuahua, în Mexic.

„Ceea ce spune acest domn (Trump) despre noi este teribil, iar singurul mod de a-l opri este să votăm“, dă ea asigurări.

Mult timp, mulţi migranţi au tergiversat să ceară naturalizarea, din apatie sau din lipsă de informaţii.

„Oamenii nu ştiu că cetăţenia este singurul lucru care-i protejează de expulzarea din ţară şi că ea le poate deschide calea legalizării (situaţiei) apropiaţilor“, precizează Jorge-Mario Cabrera, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Los Angeles Chirla.

Conştientă de această problemă - şi de interesul ei de a avea mai mulţi potenţiali alegători democraţi la urne -, Casa Albă s-a lansat, de şase luni, într-o vastă campanie de informare.

Însă, în mai mare măsură decât frica şi respingerea lui Trump, aceste mesaje au trezit în mulţi hispanici dorinţa de a-şi revendica patriotismul, notează AFP.