Înainte şi după: Povestea boschetarului care a studiat la Harvard alături de preşedintele Curţii Supreme din SUA

Alfred Postell îşi poartă toate bunurile într-o pungă de plastic şi străbate străzile capitalei Statelor Unite ale Americii, fără a avea un acoperiş deasupra capului. Postell doarme uneori în clădiri de birouri, fiind arestat pentru că pătrunde ilegal. Interesant despre acest om fără adăpost din SUA este că a studiat la Harvard cot la cot cu actualul preşedinte al Curţii Supreme, John Roberts, dar şi cu senatori sau judecători de renume.

Un bărbat educat, Alfred Postell, diagnosticat cu schizofrenie, este unul din miile de oameni ai străzii din Washington D.C., capitala SUA. Însă diplomele, premiile şi certificatele de excelenţă aglomerează un dulap din casa mamei sale şi sunt vestigii ale unei vieţi pierdute. Are trei licenţe: una în contabilitate, una în economie şi alta în drept, notează „Washington Post“.

Într-o seară obişnuită de vară, Postell poate fi găsit într-un McDonald’s cu un prosop alb înfăşurat în jurul capului, ca un turban.

Un băiat ambiţios care şi-a construit o viaţă bogată

Alfred Postell s-a născut în 1948 şi a fost unicul copil al unei croitorese şi a unui instalator. El a crescut ştiind ce înseamnă sărăcia. A fost un copil normal, spune mama sa, Ruth Priest, dar a fost întotdeauna ambiţios şi motivat. Şi-a dorit mereu mai mult decât părinţii săi.

După ce a absolvit liceul districtual Coolidge, Alfred a muncit pentru a-şi plăti cursurile la Colegiul Strayer. A

înregistrat succese după succese. Şi-a luat examenul şi s-a angajat ca manager de audit într-o firmă de contabilitate. Aici, spune el, câştiga anual peste 50.000 de dolari. Însă voia mai mult. A urmat cursurile Universităţii din Maryland şi şi-a luat licenţa în economie.

În timp ce studia în Maryland, înainte de absolvire (foto dreapta), a făcut cerere pentru Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Harvard, şi a fost acceptat.

Un coleg de la acea vreme îşi aminteşte că Alfred era mereu îmbrăcat îngrijit şi curat. „N-aş fi fost surprins să-mi fi zis cineva că se duce să-şi facă unghiile“, povesteşte colegul. De aceea absolvenţii Facultăţii de Drept au fost extrem de surprinşi să audă ce s-a ales de Postell. Cum ar putea acest om, care era atât de educat, de elegant, să sfârşească pe străzile capitalei americane, cu un prosop în jurul capului, ducând o existenţă aproape invizibilă?, continuă „Washington Post“.

Dacă există indicii privind declanşarea schizofreniei lui Postell, atunci acestea sunt îngropate în anii de după absolvire, când s-a reîntors în Washington D.C. El s-a angajat la o firmă respectabilă de avocatură care, cu un an înainte, încercase să o recruteze pe viitoarea judecătoare a Curţii Supreme, Sonia Sotomayor. Atunci, firma se extindea rapid. Când a sosit Postell, spun doi colegi care au lucrat acolo, era singurul avocat de culoare al firmei „Shaw Pittman Potts & Trowbridge“. Câştiga 35.000 de dolari pe an.

Instalarea schizofreniei

Schizofrenia se instalează treptat. Unii oameni, mai ales cei împliniţi cum era Postell, îşi pot ascunde simptomele timp de luni întregi. În timp ce bolnavul se retrage din viaţa socială şi cea de serviciu şi se scufundă în izolare, rudele, prietenii şi colegii e posibil să nu observe nimic nelalocul lui. Şi apoi vine declicul. Psihologii se referă la acest moment numindu-l „criză psihotică“. Abia atunci legătura cu realitatea se rupe, separând viaţa bolnavului în două categorii distincte: înainte şi după, notează jurnaliştii „Washington Post“.

„Avea toate lucrurile acelea drăguţe, o barcă frumoasă cu care naviga peste tot. Avea o viaţă bogată. Apoi, brusc, s-a terminat totul. Nimeni nu ştie exact ce s-a întâmplat. A pierdut totul“, spune o rudă.

Chiar şi mama lui Alfred, care acum are 85 de ani, nu-şi poate explica ce s-a întâmplat. „A fost ca un întuneric care a căzut peste el. A început să creadă ca va fi arestat, că-l urmăreşte poliţia. Apoi s-a despărţit de femeia pe care o iubea“, povesteşte Ruth Priest. 

Acum, Postell şi-l aduce aminte pe judecătorul în faţa căruia a fost adus pentru că a intrat ilegal în clădirea de birouri. I-a fost coleg la Harvard. În schimb, pe preşedintele Curţii Supreme nu şi-l aduce aminte.

Însă există speranţă pentru Alfred Postell. O echipă de medici a început să lucreze cu el, ca parte dintr-un program ce ajută oamenii fără adăpost. Mama sa chiar încearcă să adune nişte bani să-l ia de pe străzi. Însă nimic nu pare să-l intereseze. Stă singur pe străzile Capitalei, înconjurat de ziare, şi doarme pe unde apucă.

Alfred Postell FOTO Terrence McCoy/The Washington Post

„Ziarul foloseşte termenul de troglodit. Trogloditul este omul cavernelor“, spune Alfred. În faţa reporterilor „Washington Post“, Alfred Postell se pierde în amintiri.

Locuiam într-un apartament din Presidential Towers. Aveam balcon la ultimul etaj. Un apartament la ultimul etaj al Presidential Towers. Aş putea fi considerat om al cavernelor   Alfred Postell absolventul de Harvard care trăieşte pe străzi