Televiziunea de stat din Rusia, urmărită timp de o zi. Cum acţionează postul naţional rus prin materialele difuzate

Un reportaj al publicaţiei „The Atlantic” privind materialele difuzate de Rossia-1, principalul post naţional rus, scoate la iveală insistenţa asupra anumitor teme care promovează Rusia ca o oază de pace într-o lume haotică, fascismul în plin avânt la nivel mondial şi o Europă în flăcări. În contextul recent al crizei ucrainene, mass-media ruse au fost acuzate în repetate rânduri de observatorii internaţională de manipulare şi dezinformare.

Ziua de 31 martie a fost una cu evenimente şi materiale relativ constante pe canalul Rossia-1, fără să fie prezenţi niciunul dintre comentatorii ruşi agresivi, cum ar fi Dmitry Kiselyov, Aleksei Pushkov, Aleksandr Dugin, şi nici preşedintele Vladimir Putin nu a avut intervenţii televizate decât sporadic. Cu toate acestea, a existat o atmosferă predominantă, evidenţiată de emisiunile şi ştirile tendenţioase.

În prima parte a zilei, Rossia-1 a difuzat un documentar istoric, despre „infamul” general polonez Michael Sokolnicki, care l-ar fi convins pe Napoleon Bonaparte să invadeze Rusia, la începutul secolului XIX. Oricine ar fi urmărit postul naţional pe 31 martie ar fi aflat că acest general avea scopul nefast de a dezmembra Imperiul Rus şi de a stabili o Mare Polonie, care s-ar fi extins de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Naratorul documentarului vorbea în timp ce fundalul era ocupat de imagini cu Europa în flăcări, relatează „The Atlantic”.

„Specialişti” cu autoritate de pronunţare

În cea de-a doua parte a zilei a fost difuzată o emisiune non-jurnalistică, axată pe evenimentele din Ucraina. În cadrul talk-show-ului au fost prezenţi câţiva invitaţi din tabăra contestatarilor mişcării prooccidentale Euromaidan, care au criticat „morala noii elite ucrainene”, reprezentate de guvernul interimar. Pe ecranele din spatele invitaţilor se derulau imagini cu scene din Piaţa Independenţei (centrul Kievului) cu anvelope auto în flăcări.

În timpul schimburilor de replici ale invitaţilor au fost vehiculate drept „informaţii” păreri cum ar fi, de exemplu, că activiştii grupării radicale naţionaliste Sectorul Dreapta sunt micii soldăţei ai fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko şi că protestele din Maidan au provocat „sute de morţi, mii de oameni mutilaţi şi distrugerea centrului Kievului”.

Unul dintre invitaţi, prezentat drept psiholog, a mers chiar mai departe şi a acuzat-o pe fosta prim-ministră ucraineană că este lidera Frăţiei Albe, o sectă care a apărut în Doneţk după căderea URSS şi s-a răspândit promovând o sinteză între hinduism şi creştinism. El şi-a bazat spusele pe baza propriilor observaţii, ajungând la concluzia că membrii acestei secte ajung să fie „naţional-socialişti”.

Emisiunea s-a încheiat după intervenţia unui preot rus care a denunţat protestul activistelor grupului Femen drept „malefic”, relatează „The Atlantic”.

Buletinul de ştiri, paradox jurnalistic

Principalul buletin de ştiri, cel de la ora 20:00, este încărcat de sugestii şi marcat de teme care sunt prezentate drept informaţii incontestabile, astfel încât ceea nu este spus devine la fel de important precum ceea ce este relatat.

Una dintre ştiri este despre ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a discutat timp de patru ore cu omologul său american John Kerry, la Paris, despre „federalizarea Ucrainei”. Preşedintele Vladimir Putin a criticat „blocada economică” de la graniţele Transnistriei. Statele Unite ale Americii „susţin puternic teroriştii din Siria”. Iar în centrul atenţiei a fost relatarea despre aşa-zisa aplicare incorectă a justiţiei în sudul rusofon al Ucrainei.

Însă prezentatorii de ştiri nu au spus nimic despre faptul că secretarul de externe american i-a transmis lui Lavrov că nu vor exista discuţii despre politicile interne ale Ucrainei fără participarea oficialilor de la Kiev, că Republica Moldova, Ucraina şi Uniunea Europeană neagă că ar exista probleme la graniţele transnistrene sau că Rusia sprijină la rândul ei regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assda, care a ucis în mai bine de trei ani de război civil zeci de mii de civili.

Alegerile din Franţa au fost prezentate sub forma unei evocări a temei „Europa în flăcări”, promovând ideea existenţei unei ameninţări fasciste la adresa Rusiei. Ştirea scoate în evidenţă succesul partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, subliniind totodată că partidele europene de dreapta sunt hotărâte să creeze valuri în cadrul alegerilor europarlamentare de săptămâna viitoare. Avansul obţinut de formaţiunile politice de dreapta, observat la nivelul întregii Europe, este atribuit toleranţei dăunătoare a guvernelor occidentale, care a dus şi la legalizarea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex.

Ziua se încheie pe tonurile liniştitoare ale unui cântec de leagăn, urmat de o scurtă emisiune cu desene animate pentru cei mici. În cele din urmă mai sunt difuzate episoadele unui serial de acţiune şi un documentar despre descoperiri ştiinţifice. La finalul zilei de 31 martie, flăcările ameninţătoare ale lumii exterioare nu au reuşit nici de această dată să ajungă până la fortăreaţa patriei Rusia.