FOTO VIDEO Vladimir Putin aruncă în luptă în Siria Tomahawk-urile ruseşti şi alte arme de ultimă generaţie

Navele ruseşti din Marea Caspică au tras cu rachete de înaltî precizie Kalibr-NK spre poziţii ale Statului Islamic din Siria

Patru nave de război ruseşti au tras miercuri 26 de rachete cu înaltă precizie Kalibr-NK, concurente ale Tomahawk-urilor americane, împotriva unor obiective ale grupului terorist Statul Islamic în Siria. Alte arme noi ce au intrat în ultimii ani în dotarea armatei ruse au fost trimise în Siria.

Flotila din Marea Caspică s-a alăturat miercuri aviaţiei ruseşti care luptă alături de armata preşedintelui sirian Bashar al-Assad în Siria . Patru nave de război ruseşti au tras miercuri 26 de rachete cu înaltă precizie Kalibr-NK, concurente ale Tomahawk-urilor americane, împotriva unor obiective ale grupului terorist Statul Islamic (SI) în Siria, a anunţat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, preşedintelui Vladimir Putin, potrivit agenţiei de presă Sputniknews.com.

„Flotila din Marea Caspică s-a alăturat miercuri aviaţiei ruseşti care luptă împotriva teroriştilor. Patru nave au tras 26 de rachete de croazieră ambarcate Kalibr care au distrus 11 ţinte“ la o distanţă de 1.500 km, a indicat Şoigu.

Rachetele au lovit în special uzine în care se produceau obuze şi explozibile, posturi de comandă, depozite de muniţii, de combustibil şi de arme, precum şi tabere de antrenament ale teroriştilor.

Misiunea a fost îndeplinită de fregata Daghestan şi de corvetele lansatoare de rachete Grad Sviajsk, Uglici şi Veliki Ustiug. Fregata Daghestan, prima navă rusească dotată cu rachete Kalibr-NK, a fost şi prima care le-a lansat împotriva teroriştilor din SI.

Potrivit unui responsabil al industriei ruseşti a apărării, „este prima utilizare a acestor rachete în condiţii de luptă reală. Tirurile precedente cu rachete Kalibr au avut loc în cadrul exerciţiilor şi al tirurilor de antrenament“.

„Rachetele Kalibr seamănă îndeaproape cu rachetele de croazieră ambarcate americane Tomahawk. Dar sistemul rusesc este mai recent, el cuprinde rachete mai variate, inclusiv supersonice, antinavale şi altele. Rachetele ruseşti au, între altele, o rază de acţiune mai mare“, a adăugat responsabilul.

Racheta de croazieră cu înaltă precizie Kalibr-NK este destinată navelor de suprafaţă. Potrivit experţilor militari, ea are o rază de acţiune de cel puţin 2.600 km pentru ţinte terestre şi de 350 km pentru ţinte navale. Rachetele de tip Kalibr (cod NATO: SS-N-27 Sizzler) au între altele o versiune pentru submarine, Kalibr-PL, cu care este dotat submarinul nuclear K-560 Severodvinsk. 

„Rachetele Kalibr seamănă îndeaproape cu rachetele de croazieră ambarcate americane Tomahawk. Dar sistemul rusesc este mai recent, el cuprinde rachete mai variate, inclusiv supersonice, antinavale şi altele. Rachetele ruseşti au, între altele, o rază de acţiune mai mare“, a adăugat oficialul rus citat de Sputniknews. 

Forţele aeriene folosesc rachete ghidate prin laser de tip KH-29L

Forţele aeriene ruse folosesc în Siria rachete ghidate prin laser de tip KH-29L, a anunţat RIA Novosti, citând declaraţii făcute de colonelul Igor Klimov, purtător de cuvânt al forţelor aeriene ruse. Rachetele de înaltă precizie sunt folosite de către avioanele Su-34 şi Su-24, a spus Klimov. „Rachetele J-29 sunt echipate cu focoase ghidate prin laser. Atunci când are loc o lansare, pilotul iluminează obiectivul cu laserul, în timp ce avionul îşi poate continua manevrele“, a spus Klimov. Rachetele J-29 (AS-14 Kedge, potrivit clasificării NATO) au o deviere maximă de la obiectivul vizat de circa doi metri. Focosul rachetei cântăreşte 500 de kilograme. Este capabil să lovească obiective cu maximă precizie. 

Armata rusă acţionează în Siria cu avioane de luptă multirol Su-30SM,  avioane de atac la sol Su-25 şi  bombardiere cu rază lungă de acţiune Su-24M, plus elicoptere, drone şi tancrui T-90.  Intrat în serviciu în 1992, T-90 este principalul tanc de asalt al armatei ruse. Pentru intervenţia din Siria , Vladimir Putin are la dispoziţie un „buget aflat la dispoziţia preşedintelui “ de 60 de miliarde de dolari , potrivit Al-Jazeera.  

Operaţiunea Siria,  o lecţie pentru americani

Operaţiunea declanşată de Kremlin în Siria urmăreşte să le dea americanilor o lecţie importantă, preşedintele Vladimir Putin apreciind că SUA sunt responsabile pentru situaţia actuală, pentru că au susţinut revoluţiile din regiune, scrie „New York Times“.

Rusia vrea să arate că America ar trebui să fie pregătită să intervină în orice război civil care urmează unei revoluţii inspirate de retorica sa, sau să renunţe să mai îndemne oamenii la revoltă, apreciază autorul comentariului, Ivan Krastev, preşedintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia şi membru al Institutului pentru Ştiinţe Umane din Viena.

Într-adevăr, Vladimir Putin şi Barack Obama au teorii opuse privind sursele actualei instabilităţi globale. SUA consideră că este rezultatul încercărilor disperate ale unor lideri autoritari de a menţine situaţia în care se aflau, în timp ce Rusia acuză obsesia Washingtonului pentru democraţie.

Însă în mintea Kremlinului nu este Siria şi nici Ucraina, ci Asia Centrală, o parte a fostului spaţiu sovietic în care liderii autoritari îmbătrânesc, economiile stagnează, milioane de tineri sunt şomeri şi dornici să emigreze, iar islamul radical este în creştere. Rusia se consideră garantul stabilităţii în regiune, dar se teme că va veni instabilitatea. Asia Centrală de astăzi aminteşte Kremlinului de Orientul Mijlociu din urmă cu un deceniu. Situaţia din Siria ar trebui să înveţe SUA să aibă grijă ce vorbesc şi să-şi vadă de treabă atunci când va veni următoarea criză.

Preşedintele Putin vrea să dea Americii o lecţie, dar se adresează şi Europei invadate de un milion de refugiaţi şi bântuită de islamul radical şi anxietatea demografică. Până acum, Uniunea Europeană spera să-şi transforme vecinii, dar în prezent se consideră un ostatic. Putin vrea să convingă Europa că oricât de brutal era dictatorul libian Muammar Kadhafi, el era dispus şi capabil să apere frontierele Europei, ceea ce noile democraţii nu pot face.

Putin speră că Europa va accepta o Rusie mai puternică drept un garant al stabilităţii, chiar şi cu costul renunţării la valorile şi ambiţiile sale.
 

Însă teoria lui Putin, deşi atractivă, nu este practică, pentru că lumea s-a schimbat de la Războiul Rece încoace, nu mai este definită de dinamica Est-Vest. Schimbările sociale, demografice, culturale şi tehnologice au făcut stabilitatea în lume un puzzle complicat. Astfel, va fi nevoie de ceva mai mult decât schimbarea politicii americane pentru ca oamenii să înceteze să se mai revolte împotriva Guvernelor autoritare, conchide autorul articolului.

Congresul SUA anchetează activităţile serviciilor secrete privind intervenţia Rusiei 

 Comisii ale Congresului Statelor Unite au iniţiat o anchetă privind modul în care serviciile de informaţii americane au evaluat riscul intervenţiei Rusiei în Siria, existând suspiciuni că ameninţarea a fost subestimată, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

La o săptămână după ce Rusia a lansat raiduri aeriene în Siria, comisiile pentru informaţii din Senatul SUA şi din Camera Reprezentanţilor vor să afle dacă serviciile secrete au ignorat semnalele privind operaţiunile ruse.

"Serviciile ştiau că vor fi lansate operaţiuni, dar nu au apreciat corect amploarea", a declarat un oficial american, sub protecţia anonimatului.

Un oficial din cadrul Administraţiei Barack Obama a declarat, tot sub protecţia anonimatului, că liderii americani "nu au fost surprinşi de raidurile ruse", fiind deci mulţumiţi de rapoartele oferite de serviciile de spionaj.

Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, susţinând că atacă poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite şi NATO acuză Rusia că ar fi atacat sisteme ale insurgenţilor antrenaţi de Occident.