Estul Ucrainei: Poroşenko pregăteşte un nou început controversat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko

Ucraina vrea să redefinească politic situaţia din estul separatist al ţării. Într-un proiect de lege nou, preşedintele Poroşenko descrie Rusia drept agresor şi se pronunţă pentru respectarea Acordului de la Minsk.

Petro Poroşenko se grăbeşte. A lucrat luni de zile la un proiect de abordare nouă a ţinuturilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Detaliile au fost ţinute secrete, s-a discutat în spatele uşilor închise doar cu partenerii occidentali. Acum se trece însă la treabă. Deja joi, deputaţii ucraineni au putut vota în primă lectură asupra a două proiecte de lege introduse de Poroşenko în Parlament abia cu o zi înainte. Neoficial, legile vor fi denumite de „reintegrare“ şi vizează revenirea regiunilor Doneţk şi Lugansk sub controlul Kievului.

Unitate de măsură similară cu cazul Crimeei

Primul proiect de lege „despre particularităţile politicii de stat“ constată pe 15 pagini ceea ce toţi ucrainenii ştiau deja, deşi nimeni nu se încumeta să recunoască oficial prin lege: Rusia trebuie privită ca agresor, iar regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk trebuie privite ca aflate „temporar sub ocupaţie“. Kievul va aplica astfel şi pentru Donbas (după trei ani de conflict) o unitate de măsură similară celei folosite la anexarea Crimeei. Poroşenko propune ca înţelegerile de pace pentru estul Ucrainei şi Acordul de la Minsk, negociat în septembrie 2014 şi februarie 2015 în capitala Belarusului, să capete statut de sarcini de îndeplinit urgent, mai ales în domeniul securităţii.

În fine, controversata „Operaţiune anti-teroristă“ (ATO) ar trebui redenumită şi restructurată. Criticii cred că denumirea actuală este total depăşită într-un conflict cu armament greu. Cuvântul „război“ nu este folosit, ci se vorbeşte în proiectul de lege de „respingerea agresiunii sprijinite armat de Rusia“. Operaţiunile vor fi coordonate în curând de un stat major comun al armatei şi nu de serviciul secret SBU ca până acum.

image

Monument de comemorare a celor care şi-au dat viaţa în operaţiunile anti-teroriste din Ucraina

Retragerea luptătorilor, precondiţie pentru autonomie

Al doilea proiect de lege este mult mai scurt şi priveşte „Condiţiile pentru o soluţionare paşnică“ a conflictului care a provocat până acum oficial moartea a peste 10.000 de persoane. O lege aprobată de legislativul ucrainean în septembrie 2014 care stabilea statutul special de autonomie pentru regiunea Donbas şi care era valabilă pe trei ani va fi prelungită cu încă 12 luni. Legea în sine nu a fost însă niciodată aplicată. Legea acordă separatiştilor amnistie, regiunile Doneţk şi Lugansk primesc dreptul de a-şi decide singure limba oficială, locuitorii au dreptul să se implice în numirea personalului organelor juridice şi au dreptul de a înfiinţa o „miliţie populară“. O precondiţie în acest sens ar fi organizarea de alegeri comunale, care ar trebuie reglementat de o lege separată, neelaborată până în prezent. Planul lui Poroşenko mai propune o misiune de pace a ONU la Donbas.

Joi, preşedintele ucrainean şi-a completat propunerile legislative, pentru a grăbi adoptarea acestora. Pasajul adăugat se referă la faptul că toate prevederile noi pot intra în vigoare doar după ce toţi luptătorii „organizaţiilor ilegale înarmate“ vor fi părăsit Donbasul. Şi armele care ar veni din Rusia, în opinia Kievului, ar trebui retrase. 

Respingere la Moscova şi Doneţk

Proiectul lui Poroşenko a demarat o dezbatere controversată în Ucraina. Primul proiect de lege a fost susţinut în Parlament. Criticată este corelarea acestuia cu înţelegerile de la Minsk, considerate de opoziţie potenţial periculoase pentru Kiev. Comisia pentru securitate a legislativului a votat deja legea joi şi a deschis astfel calea aprobării ei în plen. Membrii comisiei nu au putut ajunge însă la un acord pe al doilea proiect de lege, cel care se referă la autonomia separatiştilor. În faţa Parlamentului au demonstrat 300 de persoane care se opun iniţiativei prezidenţiale. Două partide de opoziţie, printre care Patria al fostei prim-ministre Iulia Timoşenko, au anunţat deja că vor vota împotriva noilor prevederi.

image

Partidul Iuliei Timoşenko va vota în Parlament împotriva proiectului de lege al lui Poroşenko

Şi Rusia a criticat proiectul lui Poroşenko. Acesta ar respinge Acordul de la Minsk şi ar bloca procesul de pace, acuză Boris Grislov, reprezentantul Rusiei în grupul de contact de la Minsk. Similar s-au exprimat şi liderii separatişti, care au avertizat cu privire la escaladarea conflictului.

Expert: Situaţia actuală va fi cimentată

Reacţiile din Vest sunt deocamdată reţinute. Guvernul german nu s-a pronunţat deocamdată cu privire la acest proiect de lege care descrie Rusia drept agresor. Un purtător de cuvânt guvernamental a salutat, la interpelarea DW, prelungirea statutului special de autonomie, care ar fi un „pas important spre implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk“.

Gustav Gressel, de la think-tank-ul European Council on Foreign Relations din Bruxelles, nu se aşteaptă la mari progrese în urma iniţiativei lui Poroşenko. „Pe teren, noua lege nu va schimba nimic, pentru că Rusia nu va vrea nici să se retragă, nici să aplice consistent Acordul de la Minsk“, a declarat Gressel. Colegul său Balazs Jarabik, expert în estul Europei la Centrul Carnegie, adaugă: „Se cimentează doar actualul status quo“.

Autor: Roman Goncharenko - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite