Cine-l scoate pe Putin de sub asediul Vestului
0
În contextul în care în iulie trebuie luată o decizie privind prelungirea sau nu a sancţiunilor la adresa Rusiei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spune „Da“ Kremlinului.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a acceptat să participe luna viitoare la o conferinţă pe teme economice ce va avea loc în Rusia, reuşind astfel să stârnească nemulţumirea Statelor Unite, dar şi a unor ţări europene. Până şi membri ai echipei sale nu privesc cu ochi buni faptul că Juncker a acceptat invitaţia la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg din 16 iunie.
Potrivit unor surse diplomatice citate de politico.eu, temerile acestora sunt legate de faptul că vizita lui Juncker va întări poziţia preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, chiar înainte de decizia crucială de a prelungi sau nu sancţiunile impuse Moscovei, în martie 2014, ca urmare a conflictului din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea.
Acceptarea invitaţiei de a participa la conferinţa de la Sankt Petersburg, considerată versiunea lui Putin a Forumului Economic de la Davos, îl face pe Juncker să devină primul lider al unei instituţii UE care vizitează Rusia de la impunerea sancţiunilor.
În martie, de pildă, când şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a adus în discuţie o posibilă vizită la Moscova, agitaţia i-a cuprins pe mulţi miniştri de externe din blocul comunitar, astfel încât, în cele din urmă, aceasta a decis să nu meargă.
Tocmai din cauza faptului că subiectul legat de sancţiunile impuse Moscovei este deosebit de sensibil, Juncker a fost sfătuit, săptămâna trecută, de membri ai echipei sale să nu dea curs invitaţiei în Rusia, după cum afirmă două surse diplomatice din cadrul UE.
Totuşi, până în momentul de faţă, nu este clar dacă preşedintele Comisiei Europene va avea şi o întâlnire tête-à-tête cu Putin.
Cert este că vestea că Jean-Claude Juncker va veni în Rusia a fost prezentată de presa rusă drept o victorie a Kremlinului, obţinută în ciuda rezistenţei Occidentului.
Imaginea lui Putin va fi „lustruită“
De cealaltă parte a baricadei, nemulţumirile se ţin lanţ. „Întâlnirile de dragul întâlnirilor nu aduc un plus de valoare relaţiilor UE-Rusia“, a declarat ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius. „Kremlinul foloseşte (aceste) întâlniri pentru a crea impresia că totul decurge bine şi, de obicei, lasă această impresie şi publicului său“, a adăugat el.
În plus, scrie politico.eu, mai multe ţări, printre care Statele Unite, Marea Britanie şi state din zona baltică şi a Europei Centrale, şi-ar fi exprimat deja, în mod neoficial însă, temerea că participarea lui Juncker la eveniment ar conduce la „lustruirea“ imaginii lui Putin şi la întărirea poziţiei acestuia, în contextul în care este de aşteaptat, totuşi, ca în iulie să fie prelungite măsurile punitive la adresa Moscovei.
În ultimele zile, mai mulţi oficiali europeni au afirmat că nu s-au făcut progrese privind implementarea Acordului II de la Minsk, din februarie 2015, care prevede retragerea armamentului greu din zona de conflict, organizarea de alegeri locale în estul Ucrainei şi un control ucrainean total asupra graniţei dintre Ucraina şi Rusia în zona de conflict. De exemplu, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a pronunţat, săptămâna trecută, în favoarea prelungirii sancţiunilor, în lipsa implementării totale a acordurilor de la Minsk.
Germania îndulceşte tonul
Numai că există şi state membre UE care par să nu mai fie atât de vehemente în privinţa măsurilor punitive la adresa Moscovei.
Ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vorbit, într-un interviu acordat vineri săptămânalului „Der Spiegel“, despre „relaxarea“ sancţiunilor în cazul înregistrării unor progrese în implementarea acordurilor de la Minsk. Ulterior, Steinmeier a declarat că speră ca până la sfârşitul lunii iunie să existe o evoluţie astfel încât să se poată analiza dacă sancţiunile se pot reduce „pas cu pas“. „Scopul nostru nu este să menţinem sancţiunile, ci să rezolvăm conflictul“, a spus Steinmeier.
Înainte ca Germania să îndulcească tonul referitor la măsurile punitive care vizează Moscova, Franţa şi Italia s-au pronunţat în favoarea consolidării relaţiilor cu Rusia şi chiar a ridicării sancţiunilor.
Şi Grecia, ţară în care Putin a fost în vizită la sfârşitul săptămânii trecute, şi-a exprimat susţinerea pentru Moscova. „Am spus de nenumărate ori că viciosul cerc al militarizării, retorica Războiului Rece şi sancţiunile nu sunt productive“, a declarat premierul grec, Alexis Tsipras, care i-a asigurat lui Putin o primire fastuoasă.
„Ţarul“ atacă Occidentul de pe teritoriul NATO
Liderul de la Kremlin s-a folosit de vizita de la sfârşitul săptămânii trecute din Grecia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, nu doar pentru a obţine sprijinul Atenei în ceea ce priveşte ridicarea sancţiunilor la adresa Moscovei, ci şi pentru a lansa un atac la adresa Occidentului chiar de pe teritoriul NATO.
În prezenţa premierului elen, Alexis Tsipras, Vladimir Putin a avertizat România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, întrucât găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă pe care Moscova îl consideră o ameninţare. Deşi cei doi se aflau la o conferinţă de presă comună, şeful Guvernului de la Atena nu a reacţionat în momentul în care liderul Federaţiei Ruse a afirmat făcând referire la scutul american antirachetă de la Deveselu: „Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea. (...) În aceeaşi situaţie se află şi Polonia“.
Tsipras, care a catalogat vizita lui Putin drept o şansă pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a avut grijă ca liderul de la Kremlin să fie tratat ca un adevărat ţar. Dovada: vizita acestuia la Muntele Athos, unde a luat parte la ceremoniile dedicate celebrării a o mie de ani de la prima prezenţă rusească în comunitatea religioasă de aici, de altfel, o comunitate monastică exclusiv masculină. Nu numai că în onoarea lui Putin a fost oficiată o slujbă, dar preşedintele Rusiei a fost aşezat chiar pe scaunul episcopului, care anterior putea fi ocupat numai de împăraţii bizantini.
Vladimir Putin în faţa scaunului episcopului, la Muntele Athos Foto: AP
Bifând un susţinător al Moscovei pe lista de necesităţi imediate, şeful Federaţiei Ruse s-a întors la Moscova, lăsându-i pe europeni să reacţioneze la săgeţile aruncate Occidentului.
Ministerul român al Afacerilor Externe a afirmat, într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă, că „această poziţie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale“.
O zi mai târziu a reacţionat şi şeful diplomaţiei din Polonia, Witold Waszczykowski. „Preşedintele Putin ar trebui să ştie foarte bine că scutul antirachetă din Polonia nu are nicio relevanţă pentru securitatea rusă. Acest sistem este conceput să apere Europa de un atac cu rachete din Orientul Mijlociu“, a declarat Waszykowski. „Totuşi, prezenţa militară (în Polonia) a americanilor şi a forţelor multinaţionale ale NATO reprezintă într-adevăr un răspuns la comportamentul agresiv al autorităţilor ruse, care ne înspăimântă. Aceasta va fi o prezenţă în scop defensiv, nu va presupune o ameninţare la adresa Rusiei“, a adăugat el.
La rândul său, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a făcut apel la ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să-şi îmbunătăţească capacităţile de disuasiune, pentru a descuraja Rusia şi alte ţări care ar putea reprezenta un potenţial pericol la adresa Alianţei.
Potrivit lui Vershbow, Rusia a arătat că este pregătită să folosească forţa dincolo de graniţele sale, să modifice frontiere internaţionale şi să destabilizeze ţări suverane pentru a-şi atinge obiectivele strategice.
Se încarcă comentariile...
