Text scris de Sergiu Vele

În această lucrare au fost analizate 81 comunicate de presă ale MAE-ului rus, ale căror subiect este România. Datele au fost extrase de pe pagina electronică mid.ru, în versiunea rusă şi cuprind perioada 2003-2017. Comunicatele au fost prelucrate pentru a extrage date precum: subiecte, frecvenţa comunicatelor, tipul sentimentului exprimat, autorul şi ocazia publicării. Datele au fost analizate cantitativ, pentru determinarea unor particularităţi în strategia comunicării publice a MAE-ului rus faţă de România.

Când şi de ce este menţionată România?


Fig.1 Frecvenţa comunicatelor de presă cu subiectul „România”


Fig.2 Motivul publicării comunicatelor


Fig.3 Motivul publicării comunicatelor (pe ani)

Puncte cheie:

1. MAE-ul rus încearcă să utilizeze anii de aniversare (125, 130 şi 135 ani de relaţii diplomatice) pentru a-şi reactiva relaţiile cu România. Acoperirea informaţională acestor evenimente creşte exploziv (între 300% şi 500% în anul aniversării). Totodată, cu excepţia anului 2008, activitatea MAE-ului scade brusc (căderi de 54% şi 71%). Excepţia e datorată anului 2009, când MAE-ul rus a emis numeroase comunicate privind vizita Ministrului Diaconescu la Moscova, a comentat retorica anti-rusă a preşedintelui Băsescu în campania electorală din România. Per general, în anii de aniversare, MAE-ul rus oferă mai multă atenţie informaţională României. E o creştere temporară, utilizată ca motiv pentru o comunicare diplomatică şi publică mai activă cu instituţiile publice şi societatea românească. Altfel spus, Rusia mimează comportament constructiv pentru a pune în discuţie alte subiecte.

2. În anii aderării României la NATO şi în anul semnării acordului privind amplasarea elementelor scutului anti-rachetă la Deveselu, sunt momente de maxim local în graficul frecvenţei comunicatelor. În contrast, aderarea la UE nu a generat o creştere substanţială a numărului de comunicate de presă. Astfel, tematica relaţiilor României şi Rusiei cu SUA şi NATO e mult mai des comentată şi menţionată de către MAE-ul rus, fiind, aparent, un subiect mai important decât UE. Aderarea României la UE, spre deosebire de aderarea la NATO, nici nu a fost menţionată de MAE.

3. Din 2014 până astăzi, observăm o scădere a numărului apariţiilor României în comunicatele de presa MAE Rusia. Cel mai probabil, scăderea e asociată începutului crizei din Ucraina. Astfel, studiind graficul, observăm că, din 2014, deşi numărul comunicatelor care privesc România descreşte, ponderea comunicatelor care critică politica internă şi externă a României creşte. Astfel, răcirea relaţiilor este exprimată prin creşterea „bombelor” informaţionale şi descreşterea comunicării publice normale.

4. Privind graficul frecvenţei comunicatelor, observăm două pauze: 2006 şi 2012 (Fig.3). Pauzele sunt marcate de preponderenţa comunicatelor emoţional şi tematic neutre: consultări şi discuţii între diplomaţi. Pauzele marchează schimbarea registrului tematic şi tonalităţii comunicatelor de presă despre România. După pauza din 2012, MAE-ul rus, preponderent, comentează subiectele de politică internă şi externă a României. Pauza din 2006 a avut efecte similare, deşi ponderea „comentariilor acide” a fost mai mică. Ambele pauze au loc după evenimente importante în relaţiile româno-ruse (2006- un an după vizita lui Băsescu la Moscova, 2012- un an de la semnarea acordului privind baza de la Deveselu).

În ce context e menţionată România?

Un comunicat de presă poate acoperi mai multe subiecte de interes. Numărul şi frecvenţa comunicatelor sunt date importante, însă acoperirea tematică şi frecvenţa apariţiei unor subiecte pe agendă, poate oferi un plus pentru analiza strategiei de comunicare a MAE-ului rus.


Fig.4 Numărul subiectelor abordate


Fig.5 Ponderea subiectelor menţionate

Forma liniei care descrie numărul şi frecvenţa subiectelor e similară celei care descrie frecvenţa apariţiei comunicatelor. Putem observa aceleaşi maxime locale, în anii de aniversare a relaţiilor diplomatice româno-ruse: 2003, 2013. Maxime pot fi observate şi în anii 2005 (vizita lui Băsescu şi Ungureanu la Moscova şi a lui Lavrov la Bucureşti) şi în 2009 (vizita lui Diaconescu la Moscova şi alegerile prezidenţiale din România) (Fig. 4). De asemenea, observăm că 10 subiecte apar în 53% din cazuri, iar Marea Neagră, relaţiile Rusia-NATO, Securitatea Europeană, Balcanii şi Conflictul Transnistrean reprezintă subiecte care apar de cele mai multe ori în comunicatele studiate (Fig.5).


Fig.6 Frecvenţa subiectelor, grupate pe tematici regionale

Grupând subiectele pe tematici regionale, observăm că tematica Euroatlantică devine pivotală din 2009. Creşterea e datorată faptului că din 2008 pe agenda de lucru româno-rusă apare relaţia cu UE, iar relaţia Rusia-NATO devine tot mai prezentă pe agenda bilaterală. Totodată, pregătirea şi acoperirea informaţională a vizitei lui Cristian Diaconescu la Moscova a pus accent pe tematica Euroatlantică (12 din 35 subiecte menţionate de MAE). A doua maximă, din 2011, e datorată semnării acordului cu SUA privind amplasarea elementelor scutului anti-rachetă la Deveselu şi întărirea cooperării România-SUA în domeniul securităţii, (12 din 30 teme acoperite de comunicatele MAE). Per total, temele legate de relaţiile României şi Rusiei cu UE, NATO şi SUA sunt acoperite informaţional destul de intens. Tematica Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord apare pe agendă destul de rar, în perioade de criză: 2003-2005 (Irak) şi 2011-2013 (Siria).


Fig.7 Discurs diplomatic vs. comentarii acide

O altă dimensiune care merită studiată e raportul între frecvenţa subiectelor de relaţii bilaterale şi frecvenţa criticilor politicii interne şi externe a României. Acest raport e esenţial, pentru că face diferenţa între comunicare diplomatică normală şi război informaţional. Astfel, până în 2009, ponderea „acidităţilor” din comunicatele MAE nu e mare: 2005 - problema lipovenilor şi a memorialelor sovietice pe teritoriul României, 2007 - reabilitarea lui Antonescu. Totodată, din 2009 până în 2011, numărul temelor de politică internă şi externă a României, comentate de MAE-ul rus, depăşeşte temele legate de relaţii bilaterale, creştere asociată şi scandalului diplomatului român expulzat, dar şi campaniei electorale şi declaraţiilor anti-ruse şi pro-Unire a preşedintelui Băsescu. Creştere şi tonalitate similară poate fi observată şi din 2014 până astăzi.


Fig.8 Tipul sentimentelor exprimate

În final, un detaliu important reprezintă încărcătura emoţională a comunicatelor. Observăm că, din 2003-2013, MAE-ul rus a abordat majoritatea subiectelor într-o tonalitate neutră. Perioada cuprinde 3 aniversări a relaţiilor diplomatice şi vizitele lui Băsescu şi Diaconescu la Moscova. Anul 2011 e destul de controversat din această perspectivă, pentru că MAE-ul a acoperit informaţional numeroasele consultări cu diplomaţii români, destul de neutru, dar, totodată, şi-a exprimat clar frustrarea şi îngrijorarea privind acordul de amplasare a elementelor scutului anti-rachetă la Deveselu. Din 2014, toate subiectele legate de România sunt tratate într-o tonalitate negativă.

Puncte cheie:

1. Aniversările relaţiilor diplomatice, vizitele oficiale şi relaţiile României şi Rusiei cu UE, NATO şi SUA sunt acoperite informaţional destul de bine şi variat. Putem observa că MAE-ul încearcă să pregătească terenul informaţional atunci când există motiv determinat. MAE-ul rus încearcă să menţină un ton neutru, fie prietenos în cazul aniversărilor relaţiilor diplomatice cu România şi nu-şi ascunde iritarea şi îngrijorarea atunci când comentează întărirea relaţiilor României cu aliaţii euroatlantici. Activizarea, de obicei, nu durează decât un an.

2. Din 2014, problematica Euroatlantică şi comentariile „acide” apar tot mai des în comunicatele MAE Rusia, cauza principală fiind criza din Ucraina. E o schimbare de mod de abordare, deoarece, anterior, acidităţile şi comentariile privind relaţiile România-Rusia-SUA-NATO erau amestecate în fluxul de subiecte de interes bilateral. Din 2014 observăm prezenţa unor veritabile „bombe informaţionale” menite să testeze reacţiile României şi observăm absenţa comunicării constructive.

3. Deja de 3 ani, MAE-ul rus dă semnale de ostilitate faţă de România şi de relaţiile României cu SUA şi NATO. Aceasta a redus aproape la zero ariile tematice în contextul cărora e menţionată România.

Concluzii şi perspective

Anul 2018, cu siguranţă, va fi un an când subiectele legate de România vor fi intens acoperite informaţional de către MAE Rusia. În acest an vor avea loc trei evenimente importante: Centenarul Unirii, 140 ani de relaţii diplomatice între România şi Rusia şi, nu în ultimul rând, alegerile prezidenţiale din Rusia. Aceste evenimente, combinat, pot aduce o activizare fără precedent a MAE-ului rus, cel puţin pe dimensiunea informaţională. Centenarul Unirii va aduce pe agenda problema Basarabiei în relaţiile româno-ruse. Luând în calcul că, şi anterior, MAE-ul rus comenta intens poziţiile pro-Unire ale oficialilor români, vom asista la numeroase comentarii şi schimburi de replici pe acest subiect. Aniversarea de 140 ani de relaţii diplomatice între România şi Rusia, ca şi anterior, va aduce o creştere a activităţii MAE-ului rus. Astfel, putem asista la creşterea numărului comunicatelor de presă, întâlniri între oficiali şi promovarea, „la pachet” a altor subiecte de pe agenda bilaterală şi multilaterală. Un alt „excitant”: relaţiile României cu NATO şi SUA, va deveni extrem de relevant în 2018. În anul alegerilor prezidenţiale din Rusia, retorica anti-occidentală va creşte, iar Deveselu şi întărirea prezenţei NATO şi SUA în România pot deveni subiecte intens comentate de MAE Rusia. În final, trendul început în 2014, va continua şi pe parcursul 2017 şi 2018. Astfel, MAE-ul rus va continua să comenteze politica internă şi externă a României, atunci când aceasta va fi politic util.

Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor din cadrul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti